Mănăstirea Radu Vodă

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este un monument de artă şi spiritualitate.

• Este în Bucureşti, Județ Bucureşti
• Datare: 1568-1577
• Poartă Hramul „Sfânta Treime” şi Sfântul Nectarie Taumaturgul
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare. 

Mănăstirea Radu Vodă se află în centrul Bucureştiului, pe strada cu acelaşi nume, în apropierea Bisericii Bucur, despre care se spune că odată a funcţionat ca paraclis al mănăstirii Radu Vodă.

• Cod monument Istoric: B-II-m-A-19498.01
• Trasee amenajate: nu
• Condiții de vizitare: deschis turiştilor
• Sărbătoare anuală: a doua zi după Rusalii şi 9 noiembrie (Sfântul Nectarie)

Pe colina unde se află Mănăstirea Radu Vodă s-au descoperit vestigii arheologice care datează din perioada paleoliticului şi care pe vremea geto-dacilor a reprezentat un punct strategic de mare importanţă, dispunând de fortificaţii puternice.

Mănăstirea Radu Vodă a fost ridicată de voievodul Alexandrul al II-lea Mircea (1568-1577) ca semn de mulţumire lui Dumnezeu pentru victoria pe care a repurtat-o împotriva lui Vintilă-Vornicul şi Dumbrava Vornicul, precum şi cu scopul ca aceasta să devină Mitropolia Capitalei.

Pe vremea întemeierii, era cunoscută cu numele „Sfânta Troiţă”. În anul 1595, Mănăstirea va fi cădea în mâinile trupelor lui Sinan Paşa, care o vor fortifica cu palisade, valuri de pământ şi bastioane. Nu se vor putea bucura prea mult timp de această cucerire, deoarece în octombrie 1595, Mihai Viteazul îl va învinge pe Sinan în bătălia de la Târgovişte, acesta fiind silit să se retragă nu înainte de a distruge până în temelii Mănăstirea Sfintei Troiţe, precum şi toate fortificaţiile pe care le-a ridicat.

Abia în anul 1614, voievodul Radu Mihnea începe să refacă din temelii mănăstirea, păstrând planurile şi elevaţia edificiului iniţial, şi o închină Mănăstirii Ivirion din Athos. Din acel moment, mănăstirea ia numele ctitorului său.

De zugrăvirea mănăstirii se va ocupa fiul său, Alexandru Coconul (1623-1627) , care devine şi urmaşul său la domnie în Muntenia.

Biserica Radu Vodă are o arhitectură deosebită, fiind inspirată după modelul bisericii de la Curtea de Argeş, cu deosebirea că materialul folosit în construcţie este cărămida, şi nu piatra. Planul bisericii este triconc, deasupra naosului se află o turlă, iar deasupra pronaosului se află trei dintre care cea principală se sprijinp pe douăsprezece coloane care simbolizează numărul apostolilor lui Iisus, acest model găsindu-se la Curtea de Argeş.

Biserica are un plan construit în stil triconc. Deasupra naosului se află o turlă, iar deasupra pronaosului se înalţă trei turle, cea principală sprijinându-se pe douăsprezece coloanece simbolizează numărul apostolilor lui Iisus.

Faţadele bisericii sunt împărţite în două registre de înălţimi diferite printr-un brău. Prezintă o decoraţie simplă şi fină, care constă dn firide cu arhivolte intrânde.

Biserica a fost ultima dată supusă unui proces de restaurare între anii 1967-1974 de către arhitectul Ştefan Balş, când edificiul a fost adus la formele sale arhitectonice iniţiale, deoarece partea superioară a bisericii a ajuns în ruine, fiind reconstruită în stil neogotic spre mijlocul sec. al XIX-lea. Pridvorul bisericii datează tot din acea perioadă.

Inconostasul, precum şi pietrele de mormânt din pronaos sunt realizate în stil baroc, cea mai veche aparţinându-i lui Vlad Voievod, fiul lui Mihnea Turcitul, care a murit la sfârşitul sec. al XVI-lea.  

Din mănăstirea iniţială se mai păstrează turnul clopotniţă de la miază-noapte de biserică, care a fost construit de voievodul Alexandru al II-lea Mircea în sec. al XVI-lea şi care apoi a mai trecut prin mai multe etape de restaurare pentru a-i aduce înfăţişarea de atunci.

În mănăstire se găsesc părţi din Sfintele Moaşte ale Sfântului Nectarie Taumaturgul.