Biserica din Crainici

De ce sa vezi acest obiectiv?

Arhitectura bisericii din Crainic, de un farmec deosebit, se îmbină armonios cu istoria și decorul splendid oferit de natura în mijlocul căreia este amplasată, oferind priveliști minunate.

Este în comuna Bala, Județul Mehedinți
Construită în anul 1818
Poartă Hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Cod monument Istoric:MH-II-m-B-10306
Trasee amenajate: da/nu
Sărbătoare anuală: 21 Noiembrie

Supranumită și Mănăstirea Burnaz, biserica parohială Crainici este aşezată între satele Crainici şi Sărdăneşti din Comuna Bala și a fost ctitorită în 1818 de Ion Burnaz cu fiul său, Costache Burnaz și cu soțiile lor, Ana și Ruxandra, fiind sfințită și pictată în 1837.

Biserica poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și este înscrisă pe lista monumentelor istorice. Se spune că boierii Burnaz au dorit să realizeze acest lăcaș după ce au văzut biserica Glogovenilor, construită la 1730 în satul Glogova (jud. Gorj). Se spune că boierii Burnaz au dorit să realizeze acest lăcaș după ce au văzut biserica Glogovenilor, construită la 1730 în satul Glogova (jud. Gorj).

Amplasarea bisericii în decorul natural se bucură de multe avantaje. În vecinatate se găsește dealul înalt( numit Scaunul Domnesc), ce oferă o frumoasă priveliște.

Conform tradiției locale, domnitorul Radu cel Frumos, care a pășit de multe ori pe acele meleaguri, a construit aici un frumos foișor de vară, lucrat în întregime din lemn, dar care cu timpul, a căzut în ruină și a dispărut; înalțimea a fost folosită și de Tudor Vladimirescu cu ocazia mișcarii de la 1821 când a așezat aici o gardă de observație, împrejurimile oferind mereu ascunzători și refugii pentru locuitori, mai ales în vremurile tulburi ale istoriei.

În ceea ce privește arhitectura bisericii, aceasta este de o proporție deosebită, îmbinându-se fericit cu decorul policrom al fațadelor. Lăcașul este construit din cărămidă pe temelie de piatră, în formă de cruce cu ziduri groase, având pridvor, naos dreptunghiular, pronaos cu o singură turlă deasupra și altar semicilindric.

S-a respectat stilul bizantin, cu tindă boltită și pictură cu scene din Vechiul și Noul Testament. Pe exterior, de jur-împrejur, sub streșinile acoperișului, sunt pictați profeții din Vechiul Testament și apostolii din Noul Testament( Proorocii Daniel Samuel, Isaia, Anania, Apostolii Pavel Ion, Andrei, Iacob și Arhanghelul Mihai).

De la intrare te frapează pridvorul brâncovenesc deschis cu 6 stâlpi și 5 arce, care susțin 2 calote sferice. Într-o scenă pictată aici, Eva este înfățișată ca o țărancă torcând, în timp ce legănă copilul cu piciorul. Tot în interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos si altar) pe Sfinții Apostoli, Sfântul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau pe Sfinții Mucenici Mina și Teodor Tiron.

Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătesti, având în laterale icoane portabile.

De reținut că toate ferestrele au fost construite ca la cetățile de apărare: înguste în exterior și largi în interior. Deasupra ferestrei din pronaos sunt pictate cuvioasele Paraschiva și Maria, iar în naos Sfinții Pantelimon, Cosma și Trifon.

Tradiția spune că în centrul satului, pe Ulița Țigănească, pe deal, a mai existat o veche biserică de lemn, mai veche decat cea a boierilor Burnaz, care a fost însă folosită drept combustibil de către autoritățile comuniste din 1950, la cuptorul de topit piatră de var, pentru a se realiza Căminul Cultural al satului. Pe locul ei nu s-a păstrat decât vechea clopotniță de lemn.