- Este în satul Călmăţui, Județul Galaţi
- datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea
- lângă biserica „Sfântul Gheorghe”
Conacul lui Take Anastasiu din Călmăţui este una dintre proprietăţile donate de personalitate în interes comunitar…
- Cod monument Istoric: GL-II-m-B-03076
Localitatea Călmăţui a fost înfiinţată la începutul secolului al XIX-lea prin strămutarea locuitorilor din satul Brehoaia pe vatra localităţii actuale. În urma acestei strămutări, biserica din Brehoaia, ridicată în anul 1809, a fost demolată şi reconstruită la Călmăţui. Lucrările au fost finalizate în 1826, cu sprijinul lui Alexie Anastasiu, proprietarul moşiilor din apropierea localităţii. Averile acestuia au fost moştenite de către nepotul său, Dimitrie (Tache/Take) Anastasiu. Acesta a deţinut funcţiile de prefect de Tecuci între anii 1878-1898 şi senator de Covurlui, Tutova şi Tecuci, a fost un om politic important în acele vremuri şi unul dintre marii filantropi ai regiunii din vremea sa (ctitor a două şcoli în oraşul Tecuci, proprietar al moşiei din Călmăţui şi al moşiei şi al conacului de la Ţigăneşti).
Take Anastasiu a donat întreaga sa avere Academiei Române, care a ridicat în Călmăţui, în apropierea bisericii, prin fundaţia ce purta numele ctitorului, o şcoală de opt ani şi un internat. În acel spaţiu, copiii din Călmăţui şi din Griviţa erau şcoliţi şi primeau îmbrăcăminte şi întreţinere gratuită, iar cei cu rezultate foarte bune la învăţătură erau îndrumaţi către studii superioare.
În testamentul omului politic se menţionau următoarele: pe spaţiul ocupat de proprietăţile sale urma să se înfiinţeze două şcoli, „una la moşia Călmăţui şi una la moşia Ţigăneşti, în chipul următor: Şcoala de la Călmăţui se va înfiinţa după programele şcolilor statului cu 4 clase primare, sub supravegherea Ministerului Cultelor şi instrucţiunii Publice… Elevilor silitori la studii şi lipsiţi de mijloace de întreţinere li se vor da ajutoare cărţi, haine, cum se va chibzui, de către Academia Română. Această şcoală se va înfiinţa în localul caselor mele din Călmăţui. În această scoală nu vor fi primiţi decât copiii de pe moşiile din Călmăţui şi Ţigăneşti şi numai în lipsa de număr suficient, copii din comunele limitate. Plata onorariilor institutorilor, conform bugetului statului, şi toate cheltuielile se vor face de către Academia Română. Se va înfiinţa o şcoală de meserii de agricultură, după programul învăţământului public pe moşia mea, Ţigăneşti, în casele mele de acolo, unde vor fi primiţi absolvenţii şcoalei de pe moşia Călmăţui, precum şi de la şcoala primară comunală din Ţigăneşti care se vor distinge la învăţătura.
Se vor înfiinţa de asemenea burse pentru interni, în numărul ce se va hotărî de Academia Română, iar dintre elevii care vor termina studiile la această şcoală şi se vor fi distins la învăţătură se vor trimite în străinătate la şcolile superioare, în numărul ce se va hotărî de Academia Română. În străinatate se vor trimite dintre cei dintâi premianţi şi, la întoarcerea în ţară, se vor numi cu preferinţă la această şcoală”.
În curtea bisericii, Academia Română i-a zidit ctitorului un cavou de marmură albă şi o cruce neagră din marmură de Carrara, cu o înălţime de 4,5 metri, pentru a cinsti astfel memoria acestui mare filantrop.
