- Este pe malul drept al râului Olt, Județul Covasna
- Unitate geografică: la poalele Munţilor Bodoc şi Baraolt…
- Altitudine: 505 metri
Malnaş-Băi este o staţiune balneoclimaterică situată într-o frumoasă depresiune de la poalele Munţilor Bodoc şi Baraolt…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: în perioada mai-septembrie.
Staţiunea se află pe malul drept al râului Olt, la altitudinea de 505 metri și la 22 de kilometri distanță de orașul Sfântul Gheorghe. A intrat în componența comunei Malnaș din care mai făceau parte și următoarele așezări: Micfalau, Malnaș (independentă din 2004), Bixad, Valea Zalanului. Malnaș-Băi este o zonă bogată în izvoare de apă minerale, cu proprietăţi curative, precum: Izvorul Maria, indicat în afecțiuni digestive, Izvorul Hercules (afecțiuni cardiovasculare), Izvorul Principal, Izvorul Victoria, Izvorul Mioara, Izvorul de la Grota, Izvorul de pe culmea Dobola, Sonda Siculia, Izvorul de la Băile Calde. Apele sunt carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, alcaline.
Climatul este temperat continental, cu mase atmosferice relativ umede, iar temperatura medie ajunge până la 8 grade Celsius.
În această stațiune pot fi remediate cu succes afecţiuni digestive (gastrite cronice, ulcer), afecţiuni hepatice (hepatite, coleciste, pancreatită cronică), afecţiuni cardiovasculare (arteriopatie, cardiopatie cronică, hipertensiune arterială), nevroze astenice, afecţiuni renale, boli metabolice, ginecologice, gastro-intestinale şi respiratorii.
Prima atestare scrisă a așezării Malnaș datează din 1366, localitatea Malnaș-Băi formîndu-se în secolul al XIX-lea. Stațiunea a început să se dezvolte din perioada în care se afla sub administrația familiei Semsey, iar fluxul turistic s-a intensificat începînd cu anul 1865. Cercetările arheologice din zonă au adus la lumină rămășițele unor obiecte din epocile de bronz și de fier, din era neolitică, dar și un dinar de argint din perioada regelui maghiar András al II-lea. Pe platoul Herecz, deasupra satului, se află ruinele cetății medievale Herecz, iar pe terioriul satului Olteni, s-au identificat urmele unui castru roman.
În 1694 familia Kálnoky din Valea Crişului a construit pe teritoriul satului Valea Zălanului o fabrică de sticlă, o premieră la acea vreme, pe teritoriul Transilvaniei. În acea fabrică s-a confecționat sticla pentru ferestrele bisericii Sf. Mihail din Cluj și Biserica Neagră din Brașov, câteva dintre produsele confecționate fiind expuse în Muzeul Național Secuiesc. Fabrica a fost distrusă într-un incendiu, în 1860 și nu a mai fost reconstruită.
În 1873 s-a înființat o asociație pentru administrarea bogățiilor comunale: izvoarele de apă minerală și gazele cu proprietăți terapeutice. În 1891 s-au construit primele băi cu apă caldă, în 1896 o fabrică de carbogazoase, iar în 1904 a apărut primul punct de îmbuteliere a apei minerale. Între anii 1950-1989, băile Malnaș-Băi, unitatea de îmbuteliere a apei minerale și a acidului carbogazos au reprezentat principalele surse de venit pentru localnici.
În prezent se îmbuteliază apa minerală „Perla Covasnei” și acidul carbogazos. Așezarea prezintă avantaje și pentru industria de construcții. În regiune există și o pârtie de schi mecanizată, precum și numeroase poteci turistice marcate. Tot aici vei descoperi și o construcție-monument pe care nu ar trebui să o ratezi: un șir de instalații de îmbuteliere din 1863 și care mai este și astăzi în stare de funcționare.
Sezonul prielnic pentru turism este mai-septembrie, iar în zonă poţi ajunge pe cale feroviară, Malnaş-Băi avînd propria staţie C.F.R.
