- Este în Broşteni, Județul Ialomiţa
- Construit în 1857.
- Deschis turiștilor fara taxă de vizitare.
Ruinele conacului Zappa din satul Broşteni amintesc de fostul proprietar, Evanghelie Zappa, printre altele, iniţiatorul „Instituţiei Olimpicelor”…
- Ctitor/Autor: Evanghelie Zappa
- Cod monument Istoric: IL-II-m-A-14100.01
- Trasee amenajate: da
Evanghelie Zappa (1800-1865) a fost un om influent în timpurile sale, fermier şi negustor de cereale. În jurul anului 1844 el a cumpărat moşia Broştenii Noi de la serdarul Al. Filipescu, ginerele domnitorului Gheorghe Bibescu. Conacul din acest spaţiu a fost construit, cu aproximaţie, în anul 1857. Se consideră că era proiectat cu un etaj şi păzit de un detaşament de arnăuţi. Dimitrie Bolintineanu a fost unul dintre oamenii de cultură care au lăudat edificiul lui Zappa.
În lucrarea „Ialomiţa- obiective istorice, culturale şi turistice” se menţionează că reşedinţa Zappa cuprindea camere spaţioase, împodobite cu gust şi lux, cu porţelanuri, argintării şi cărţi. Mobilierul păstra stilul european al vremii, camerele găzduind oaspeţi sus-puşi, ca domnitorul Alexandru Ioan Cuza sau, mai sus-menţionatul, Dimitrie Bolintineanu, în calitate de ministru al culturii.
Conacul era împrejmuit de ziduri înalte de doi metri, de flori şi de pomi fructiferi, ce dădeau un plus de farmec imobilului.
La rândul lui, personalul era alcătuit din persoane instruite, de dascăli, de consilieri, de funcţionari.
Clădirea s-a conservat în stare bună până în anii ’90, în perioada comunistă servind ca sediu al CAP. După Revoluţie, conacul a fost vandalizat de săteni şi a ajuns într-o stare deplorabilă. Astăzi mai pot fi, încă, văzute doar câteva bucăţi din zidurile reşedinţei.
Evanghelie Zappa era originar din localitatea Lamparo, din Epir (Albania). S-a născut într-o familie de negustori şi s-a stabilit în Muntenia în 1830, cetăţenia română obţinînd-o în 1844. Era proprietarul mai multor moşii, hanuri, păduri, mori de făină, fabrici de spirt şi a fost, totodată, întemeietorul Jocurilor Olimpice moderne, pe care le-a organizat, cu fonduri proprii, la Atena, în anul 1859. Zappa prevedea ca aceste jocuri să se numească Olimpii şi să fie organizate periodic, o dată la patru ani.
A finanţat, totodată, construirea unui complex expoziţional numit „Stabilimentul Olimpicelor”, realizat abia după moartea sa şi care îi purta numele („Zapeion”). A rămas în memoria colectivă şi datorită multiplelor sale donaţii pentru oraşul Bucureşti, ce au urmat incendiului din 1847, dar şi pentru finanţarea diverselor proiecte din domeniul culturii. Este prim-donator şi membru fondator al Academiei Române. În 1860 a donat 3000 de galbeni Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în vederea sprijinirii unor acte culturale, ca alcătuirea celui mai bun dicţionar român, a gramaticii române sau traducerea operelor clasicilor străini. Domnitorul a dispus atunci constituirea Fondului Zappa drept un „fond literar”.
A fost şi ctitor de biserici şi de şcoli, a ajutat la construirea de orfelinate şi de spitale.
Pentru a ajunge la ruinele conacului deţinut de această personalitate, va trebui să circuli pe DN 2A Bucureşti-Constanţa până la Brosteni; pe DS 1134 la cca. 300 m de DN 2A.
