- Este în Galaţi, Județul Galaţi
- Datare: 2005
- Trasee amenajate: da
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior este o rezervaţie de peste opt mii de hectare constituită cu scopul de a proteja şi conserva biodiversitatea din lunca râului Prut…
- Condiții de vizitare: după achitarea unei taxe de vizitare. Pentru pescuit este necesar un permis eliberat de Asociaţia Pescarilor Sportivi.
- Posibilităţi de cazare
Teritoriul acestui parc, în afara teritoriului circumscris Lacului Brateş, a fost declarat Sit de importanţă Comunitară, ca parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, iar prin Hotărârea de Guvern din 2007 , teritoriul parcului a fost desemnat Arie Specială de Protecţie Avifaunistică în cadrul aceleiaşi reţele ecologice europene.
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior se învecinează la vest cu dealurile Covurluiului (Colinele Covurluiului), la est se află graniţa cu Republica Moldova, până la limita cu judeţul Vaslui, la sud limita porneşte de la confluenţa Prutului cu Dunărea, iar spre nord din dreptul Cotului Rusului, de la confluenţa râurilor Elan şi Prut.
62% din suprafaţa rezervaţiei este ocupată de diverse ecosisteme acvatice (lacuri, bălţi, zone mlăştinoase), 25% de păduri de luncă, 6% de păşuni, 7% de terenuri agricole, construcţii şi 4% culturi agricole.
Flora este reprezentată, printre altele, de vegetaţie de baltă şi vegetaţie acvatică, dar și comunități de lizieră, cu ierburi înalte, higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papură (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis), vegetație ierbacee precum coada calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeata apei (Sagitaria sagitifolia), iarba mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocoșului (Ranunculus lingua), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), rosatea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscărița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans). Se remarcă și prezența: troscotului de baltă, nufărului galben, nufărului alb și unei plante carnivore acvatice: Urticularia vulgaris.
Fauna este la rândul ei bine reprezentată, de specii de păsări (barza neagră, lăstunul de mal, egreta mică, acvila mică), de peşti (specii de apă dulce cum ar fi țiparul, linul, știuca, crapul, șalăul, somonul), de moluşte (scoici printre altele), de reptile (șarpele rău (Coluber caspius), șoparla de câmp (Lacerta agilis), gușterul – Lacerta viridis), de batracieni (broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca de pământ (Pelobates fuscus), țestoasa de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul – Hyla arborea), de insecte (specii rare de libelule), dar şi de mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepă (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Canis aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt prezente şi numeroase specii de lilieci între care liliacul de apă şi liliacul de iaz (specii indicatoare pentru calitatea apelor).
Există şi numeroase căi de acces în zonă, dintre care cele mai cunoscute sunt cele din partea sudică:
– feroviare pe direcţiile Bucureşti – Galaţi şi Galaţi – Bârlad;
– rutiere: pe DN2B
– fluviale, pe Dunăre.
Vizitarea locului se poate face doar după achitarea unei taxe, iar pentru pescuit (recreativ şi sportiv) trebuie să prezinţi un permis eliberat de Asociaţia Pescarilor Sportivi. Posibilităţi de cazare vei găsi în zona Lacului Brateş (Complexul de agrement Brateş, pensiuni), în restul arealului existînd facilităţi de cazare în proprietatea instituţiilor de stat. Turiştii se mai pot caza şi în gospodăriile ţărăneşti din vecinătatea parcului.
