Piramidele de pământ de la Şona

Este în satul Şona, comuna Mândra, Județul Brașov
Unitate geografică Depresiunea Fǎgǎraşului
Deschis turiștilor permanet in aer liber

Satul Şona aparține de comuna Mândra și este așezat pe malul drept al râului Olt, în judeșul Brașov. Se poate ajunge aici pe DN1 de la Brașov către Sibiu și după aproape 60 de km înainte de Făgăraș se face dreapta…

piramide sona 1

Trasee amenajate: nu
Condiții de vizitare: permanent in aer liber

Complexul piramidelor de pământ se aflǎ pe partea terminalǎ a Podişului Hârtibaciului în Depresiunea Fǎgǎraşului, pe dreapta Oltului la o distanţǎ de 600 m de cursul acestuia. Se desfǎşoarǎ pe versantul sudic al Dealului Şesului, cu deschidere panoramicǎ spre Ţara Fǎgǎraşului.

Satul Şona a fost întemeiat acum 700 de ani de saşii transilvăneni. Aceştia au fost atraşi de pământurile roditoare şi de dealurile orientate către soare, de pe malul drept a Oltului. Au construit aici case, au cultivat meri, pruni şi viţă de vie. Pentru că nu s-au mai înţeles cu stăpânii din Ţara Făgăraşului, acum cinci veacuri, saşii au lăsat totul în urmă şi au plecat spre vest. Şi-au întemeiat alt sat, pe care l-au numit tot Şona, în judeţul Alba. Lângă Olt au rămas doar românii, vreo 200 de suflete, casele vechi de piatră şi piramidele misterioase care se înalţă pe un platou în mijlocul câmpului. Numele satului provine din germanul „Schonau” care însemnă „frumoasă”.

Piramidele de la Şona sunt de fapt 8 movile de pământ cu o formǎ conicǎ – alungitǎ, cu vârfuri rotunjite, înalte de aproximativ 30 de metri aflate la marginea satului, în plin camp, a căror origine este un mister. Așezarea lor perfect simetrică pe două linii paralele, câte 4 pe fiecare parte a dat naștere multor speculații, ipoteze și legende. Au fost numite de săteni „guruieţi”.

O legendă din bătrâni spune că piramidele au apărut după ce un uriaş a trecut Oltul şi şi-a scuturat încălţările de noroi exact pe locul unde se înalţă guruieţii. O altă legendă spune că piramidele ar fi fost construite de turci care atunci când plecau spre apus, îşi lăsau din turbane pământul adus de acasă.

Specialiştii au comparat piramidele de la Şona cu mormintele în care erau îngropate căpeteniile celte sau scite, mai ales că aceste popoare au traversat şi teritoriul României. Arheologii au găsit in jurul piramidelor ceramică din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstat.

O ipoteză interesantă a fost lansată de un cercetător basarabean, Andrei Vărtic. Acesta susţine că guruieţii sunt nişte vestigii dacice şi că alte patru piramide asemănătoare există şi la marginea altor sate din judeţul Braşov, la Hălmeag şi Buneşti, iar dacă se uneşte pe harta locul unde exista guruieţii cu vârful Omu, se obţine un triunghi perfect dreptunghic, cu unghiuri de 60 si 30 de grade. Un alt triunghi, mai mare, are în vârfuri cetatea dacică de la Racoş, vârful Omu şi cetatea dacică Sarmizegetusa.

La piramidele de la Şona au loc fenomene ciudate, la care nu au fost găsite explicaţii logice. Sătenii spun ca apa aşezată la o anumită înălţime capătă proprietăţi curative, iar carnea nu intră în putrefacţie. Sătenii sunt convinşi că aceste piramide nu sunt o anomalie a naturii. Aceştia au convingerea că dacă specialiştii ar tăia în două un guruiete, sigur ar descoperi ceva neobişnuit, care ar revoluţiona arheologia românească.

Unii istorici susţin că sub ele ar fi îngropate căpetenii ale celţilor, ajunşi în Transilvania mult înainte de a se vorbi despre daci.

Populaţiile acelor vremuri obişnuiau să-şi îngroape conducătorii sub movile mari de pământ împreună cu podoabe valoroase, barbarii ridicau însă mai multe movile pentru a-i descuraja pe jefuitorii de comori care ar fi încercat să sape după aceste bogăţii.

Acolo în câmp lângă movile se aude doar ciripitul păsărelelor şi din când în când glasul mioarelor aflate pe celălalt mal al Oltului. Când vremea este frumoasă se poate întinde cortul chiar între movile. Oltul este doar la 500 de metri şi pe maluri se poate face plajă.

piramide sona 4