- Este în Borzeşti, Județul Bacău
- Construit în 1493-1494
- Poartă Hramul Adormirii Maicii Domnului
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Biserica din Borzesti este singura biserică ridicată de Ştefan cel Mare nu în urma unei victorii şi este învăluită în legende…
- Cod monument Istoric: BC-II-m-A-00797
- Trasee amenajate: da
- Sărbătoare anuală: Sărbătorirea hramului Adormirii Maicii Domnului
Borzeşti este locul în care s-a născut şi a copilărit Voievodul Ştefan cel Mare. El a moştenit moşia din moşi-strămoşi şi a îndrăgit-o, considerând Borzeştiul cel mai frumos punct al Moldovei.
Legenda spune că, în copilărie, pe Ştefan l-a marcat un episod trist, care l-a determinat să ridice Biserica din Borzeşti. Se juca împreună cu copiii răzeşi de-a tătarii şi moldovenii, la umbra unui stejar secular. Erau împărţiţi în două cete şi s-au luptat până când l-au prins pe „hanul tătar”, adică pe Gherghiţă (Mitruţ), prietenul lui Ştefan. Copiii îl ridică în stejar, ca şi cum l-ar fi spânzurat pe pentru faptele făcute când călca hotarele Moldovei, pe Gheorghiţă. Însă joaca nu durează mult, deoarece ei zăresc venind călăre tătarii adevăraţi, înarmaţi cu săbii, arcuri cu săgeţi otrăvite, steaguri de luptă. Copiii fug de frică, lasânsu-l ep Gherghiţă acolo, iar tătarii poposesc la umbra stejarului. Văzându-l, îl ucid trăgând cu săgeţi în inima copilului, iar prietenii lui văd fapta îngrozitoare. Ştefan a jurat atunci că va face dreptate. Şi aşa a fost, 30 de ani mai târziu, Ştefan Voievod îl prinde la Nistru pe fiul Hanului Tătar şi-l judecă la Borzeşti, pedepsindu-l cu aceeaşi moarte. Apoi porunceşte să taie ştejarul şi ridică aici o biserică cu masa altarului pe locul fostului stejar, locul martiriului lui Gheorghiţă.
Ştefan cel Mare împreună cu fiul lui, Alexandru, au construit Biserca din Borzeşti între anii 1493-1494, în stil moldovenesc, din piatră de râu, având planul dreptunghiular, fără turlă. Poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. Are dimensiuni mari şi faţadele decorate cu ceramică smălţuită şi cărămidă cu piatră. Cu ferestre mari la pronaos, în stil gotic, impresionează prin opoziţia cu uşa mică dintre naos şi pronaos. Se spune că uşa a fost făcută după înălţimea scundă a domnitorului, cu tot cu coroana pe cap şi ca să nu intre năvălitorii călare.
Biserica are ornamente sobre şi autentice, frumoase. Înăuntru există o icoană care a fost scrijelită cu sabia de tătari, cu scopul de a fi distrusă. În partea stângă există un mormânt de marmură, din 1718, al credincioasei Irina Roserina, care a făcut donaţii bisericii. Catapeteasma este turnată în piatră, odată cu biserica şi păsatrează pictura iniţială. Sub masa altarului se află rădăcina stejatului în acre a fost spânzurat şi ucis prietenul lui Ştefan cel Mare. În partea interioară a ferestrelor, sunt desenate scene din legendă: spânzurarea.
Au avut loc mai multe lucrări de restaurate după cutremure sau incendii (1904- 1905), 1952, (1938- 1939), (1951-1952). Mai puternic se restaurează în 1992-1994 când se repară fisurile făcute de curemure şi se acoperă cu tablă de cupru. Între anii 2003- 2005 se pictează interiorul bisericii în tehnica fresco, în stil bizantin, de către maestrul Grigore Popescu Muşcal şi o echipă de tineri restauratori restaurează catapeteasma. Astfel biserica este împodobită cu o impresionantă pictură monumentală care aduce imagini legate şi de viaţa şi domnia Voievodului şi un plus de frumuseţe şi măreţie. Urmează pe 11 octombrie 2008 să se resfinţească lucrările făcute în ultimii ani.
În cimitirul din Borzeşti este îngropată fiica lui Vasile Alecsandri, Maria Bogdan, care a locuit în conacul de lângă biserică, astăzi Restaurantul Stejarul din Borzeşti.
In incinta bisericii funcţionează, de zece ani, „Muzeul de cultură şi artă religioasă”, în clădirea vechii şcoli de la 1838. Aici sunt expuse obiecte de cult religios de la biserici din Bacău şi carte veche religioasă. Valoarea muzeului constă în obiectele expuse, provenind din secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea: cărţi vechi de cult (Cazania lui Varlaam – 1643 şi a doua editţe a Bibliei de la Blaj – 1795), o imagine din anul 1934, în care apar Nicolae Iorga şi Octavian Goga, în fata bisericii din Borzeşti – pe atunci, Iorga făcea parte din Comisia Monumentelor Istorice, iar Borzeştiul era în plină restaurare – şi catapeteasma din lemn de tei, din secolul al XVIII-lea, donată muzeului de Mănăstirea din Bogdana – ctitorită în 1660 de logofătul Solomon Bîrlădeanu.
Date de contact: şoseaua Oneşti – Adjud, strada Ştefan cel Mare – poziţionată pe partea dreaptă a râului Trotuş, la 4 km de Municipiul Oneşti/ Telefon: 0234/321112 (la Muzeu)
