- Este pe teritoriul judeţului Hunedoara
- Unitate geografică: parc national
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este o arie protejată de interes naţional declarată astfel prin Legea 5/2000. Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană NATURA 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar…
Parcul este situat în Munţii Şureanu, pe teritoriul administrativ al comunelor Baru, Boşorod, Băniţa, Orăştioara de Sus, şi Pui, ocupând o suprafaţă de 38184 ha.
Scopul creării parcului natural este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi culturală, cu o mare diversitate biologică. Parcul cuprinde între limitele sale şase din cele mai spectaculoase rezervaţii naturale ale judeţului Hunedoara: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Dealul şi Peştera Bolii.
Totodată aici se află siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi aşezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor.
Începând din anul 2004 Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina are administraţie proprie.
Datorita felului in care este amplasat parcul, acesul se poate face prin patru direcţii, Depresiunea Orăştiei, Depresiunea Haţegului, Valea Jiului si dinspre vârful Şureanu (numai pe jos).
Din Orăştie, Haţeg si Petroşani există mai multe căi de acces în parc.
Transportul în comun este asigurat de firme private locale în zona Orăştie-Costeşti si Petroşani-Haţeg.
Valea Jiului
În Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe DN66 (Deva – Simeria – Hateg – Pui – Petroşani), sau dinspre Tg.Jiu, tot pe DN66 (Tg.Jiu – Filiasi – Petroşani).
Din Petroşani există mai multe căi de acces în parc.
Petroşani – Peştera Bolii, pe DN66 pâna la Băniţa.
Petroşani – Băniţa- Crivadia, pe DN66.
Petroşani – Bşniţa – Baru, pe DN66, urmat de drumul forestier de pe Valea Streiului.
Depresiunea Haţegului
În Depresiunea Haţegului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN66 (Deva – Simeria – Haţeg) sau dinspre Caransebeş, pe DN68 (Caransebeş – Haţeg).
Din Haţeg există mai multe căi de acces în parc.
Haţeg – Pui – Ohaba – Ponor pe DN66.
Haţeg – Pui – Galati – Fizesti pe DN66(din Pui drumul este nemodernizat).
Haţeg – Călan – Boşorod – Luncani pe DN66(din Bosorod drumul este nemodernizat).
Depresiunea Orăştiei
In Depresiunea Orăştie se poate ajunge dinspre Deva, pe DN7(Deva – Simeria – Orăştie) sau dinspre Sebeş, pe DN 7(Sebeş-Orăştie).
Din Orastie exista o singura cale de acces in parc.
Orăştie-Costeşti pe DJ705.
Acces pe calea ferata
Daca veniţi cu rapidul (pentru destinaţiile Costeşti, Luncani, Fizeşti) puteti alege staţia Simeria, de unde se găsesc trenuri personale sau autobuze.
Accesul pe calea ferată este posibil către Costeşti din Orăştie(gară, trenuri accelerate), Boşorod din Călan (gară, trenuri accelerate), Haţeg din Subcetate (gară, trenuri accelerate), Fizesti din Pui(haltă, tren personal), Ponor (haltă, tren personal), Baru Mare(haltă, tren personal), Crivadia (haltă, tren personal), Merişor (haltă, tren personal), Băniţa (haltă, tren personal), Peştera Bolii (haltă, tren personal) şi Petroşani (gară, tren rapid sau accelerat).
Cadrul fizico-geograficGeologie:
Din punct de vedere geologic Munţii Sebeşului si Orăştiei fac parte din Munţii Şureanu care formează partea nord – vestică a Carpaţilor Meridionali. Formaţiunile cele mai vechi din Carpaţii Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior – Paleozoic şi aparţin celor două unităţi majore : Autohtonul Danubian şi Pânza Getică. Structura geologică a masivului Şureanu aparţine în întregime Pânzei Getice (Domeniul Getic).
Geomorfologia: Munţii Şureanu, cu subdiviziunile lor Munţii Orăştiei şi Sebeşului în care se încadrează PNGM-C, fac parte din marea unitate a Carpaţilor Meridionali Centrali. Teritoriul parcului ocupă partea centrală şi sud-vestică a Munţilor Şureanu. Relieful este caracterizat prin prezenţa versanţilor foarte repezi (cu înclinări de 31-400), repezi (16-300) şi a coamelor montane şi deluroase. Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m (Trufaş, 1961), concentrate în aria Ponorici, unde se află şi cunoscuta polie a Ponoriciului şi polia Fundătura Ponorului (Ilie, 1978) şi cele endocarstice: peşteri, avene, etc. Dintre peşteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorici – Cioclovina (6560 m) şi Şura Mare (6183 m) (Geografia României, vol. III, 1987). Altitudinal PNGM-C este situat în zona montană şi de dealuri înalte, la altitudini cuprinse între 432 şi 1702 (± 3) m.
Clima: Condiţiile climatice ale zonei pot fi caracterizate global printr-o temperatură medie anuală de 3 – 7º C (cu variaţii în funcţie de altitudine) şi o cantitate medie multianuală de precipitaţii ce variază între 550-600 mm în părţile de nord, vest şi sud ale parcului şi depăşesc 1000 mm în zonele cu altitudini de peste 1700 m.
Hidrologie: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaş castel natural de ape subterane şi de suprafaţă. Destul de bogat ramificată, reţeaua hidrografică este colectată de Râul Grădişte (denumit din amonte în aval Godeanu, Beriu sau Apa Oraşului) şi de Râul Strei (la obârşie Petros), ambele cu vărsare în Mureş. Afluenţii principali ai Grădiştei sunt Anineşul, Valea Mică, Valea Rea (pe dreapta) şi văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu şi Făeragu (pe stânga). Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureş este de 63 milioane m3, din care 22 milioane m3 revin Sibişelului.
Flora: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este situat în zona nemorală, având o însemnată valoare floristică. Dintre speciile endemice întâlnite aici, menţionăm: crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cimbrişorul (Thymus comosus), brusturul negru (Symphytum cordatum) şi Sorbus borbasii. În cuprinsul parcului se întâlnesc numeroşi taxoni rari, dintre care: Sesleria rigida (coada iepurelui), Anacamptis pyramidalis (bujor), Herminium monorchis, Plantago holosteum, Peucedanum rochelianum, Festuca pseudodalmatica, Dianthus petraeus ssp. petraeus, etc.
Fauna: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina adăposteşte o mare varietate de specii caracteristice reliefului montan si carstic,
reprezentată de carnivore mari (urşi, lupi şi râşi), cervide (cerbul carpatin şi căpriorul), pisica sălbatică, bursuc şi de alte specii, care pot satisface cerinţele observatorilor de viaţă sălbatică
Peştera Şura Mare adăpostea între anii 1960 – 1970 una din cele mai mari colonii în hibernare din Europa, însumând peste 100.000 de indivizi de Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii.
Obiective turistice
Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina prezintă un relief fragmentat de râuri puternice care au săpat adânc in calcarele care străjuiesc prin formele de relief create, marele complex de cetăţi dacice din munţii Orăştiei.
Pentru cine cutreieră pentru prima oară Valea Grădiştei cu împrejurimile ei montane, peisajul devine deosebit de încântător prin varietatea reliefului, prin îmbinarea trecutului istoric indepărtat dacic, probat aici prin atâtea mărturii interesante, cu prezentul înnoitor, dinamic, prin coloritul etnografic atât de specific satelor de aici. Zona ne apare de un vădit interes turistic si prin accea ca ea inglobează o zona montană de mare atracţie pentru iubitorii de drumeţie unde, alături de vestigiile trecutului, întâlnim un peisaj natural de neîntrecută frumuseţe.
In acest cadru, ce ascunde peste tot obiective turistice, există o densă reţea de căi de comunicatie, începând de la simplele poteci si cărărui ce împânzesc lunca pâna la drumuri de hotar, drumuri forestiere, drumuri comunale, drumuri judeţene si şoseaua asfaltată Orăştie — Costeşti (DJ705) care este principala poartă de acces in această oază de istorie si natura, unde oamenii locului si-au păstrat felul tradiţional de viaţa, moştenit de la civilizaţia dacică.
Dar poate ca drumeţul, obişnuit peste tot in ţară cu un anume confort, va fi ispitit sa-si petreacă măcar o noapte in incinta unei stâni de la poalele Godeanului sau de pe Muntele Scîrna ori in casa unui marginean dintr-un sat mai izolat, intr-o încăpere împodobită cu busuioc in grindă, primit cu multă ospitalitate de catre gazde.
Pe lângă peisajul dacic pe care l-am descris in partea dinspre apus, dincolo de platforma Luncanilor se găsesc forme de relief calcaroase care iţi taie răsuflarea prin unicitatea si frumuseţea lor, parcă sculptată anume. În acestă zonă se găseşte un peisaj impădurit, in care se interpătrund văile adânci si peşterile, care acum 26000 de ani au oferit adăpost strămoşilor noştrii. În prezent în zonă se pot vedea multe sate, cu gospodării răsfirate pe culmile muntoase, bogat scăldate de razele soarelui si cu pământuri de o deosebită bogaţie minerală.
Datorită amplasării lor, peşterile sunt accesibile turiştilor, principalele atracţii fiind peşterile: Cioclovina Uscată, Cioclovina cu Apă, Şura-Mare, Şura-Mică, Bordu Mare, Tecuri, Bolii.
Un alt peisaj extraordinar, unic in aceasta zona este Lunca Ponorului şi Lunca Ponoriciului, unde apele râurilor Ponor şi Ponorici sunt înghiţite de adâncurile pământului, dispărând sub un perete de stâncă, circulând apoi pe sub pământ, câţiva kilometri, după care reies la suprafaţă din peşterile Şura-Mare şi Şura-Mică, respectiv Cioclovina cu Apă.