- Este în comuna Voineasa, Județul Vâlcea
- Unitate geografică: munţii Lotrului
- Altitudine: 1.750 – 1.950 metri
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: nu
- Condiții de vizitare: echipament montan adecvat
Jnepenișul Stricatul se află în partea stângă (sudică) a Munților Lotrului, în zona Vf. Balindru şi Stricatul, delimitată de văile pârâurilor Balindru, Hoteagu şi Furnica Mare, la o altitudine medie de 1.800 m, include muntele Stricatul (1.831m) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000.
Rezervaţia se întinde pe o suprafață de 81.4 hectare şi este o zonă de importanţă floristică și faunistică, cu rol de protecție pentru specia de jneapăn (Pinus mugo), precum și pentru mai multe specii de mamifere, printre care ursul brun sau capra neagră.
Flora ariei protejate o compun elemente caracteristice zonelor alpine (golurilor alpine), cu mai multe specii de arbusti și plante ierboase, dintre care, în afară de jneapăn (Pinus mugo), mai există afin (Vaccinum myrtillus L.), smârdar (Rhododendron kotschyi), țăpoșică (Nardus stricta), mușchi de piatră (Cetraria islandica), timoftică (Pleum alpinum), păiuș roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Agrostis capillaris), piciorul cocoșului de munte (Ranunculus montanus), sclipeți de munte (Potentilla iernata), clopoțel de munte (Campanula serrata), omag galben (Aconithum Anthora) sau ciucușoară de munte (Alyssum repens).
Fauna din zonă este diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere: urs brun (Ursus arctos), capră neagră (Rupicapra rupicapra), cerb (Cervus elaphus), lup cenușiu (Canis lupus), râs (Lynx lynx), pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), veveriță (Sciurus vulgris), pârș (Glis glis) sau chițcan de munte (Sorex alpinus); păsări: cocoș de munte (Tetrao urogallus), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), pietrarul cu creastă albă (Oenanthe leucopyga), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), presură de munte (Emberiza cia), erete vânăt (Circus cyaneus), bufniță mare (din specia Bubo bubo), ciocănitoare (din specia Picus canus), huhurez din specia Strix aluco), mierlă (Turdus merula), pițigoi (Loxia curvirostra), pupăză (Upupa epops), fâsă de munte (Anthus spinoletta) sau brumăriță de stâncă (Prunella collaris); reptile: șopârlă verde (Lacerta viridis), șopârlă cenușie (Lacerta vivipara), viperă (Vipera berus), broasca de pădure (Rana temporaria); insecte.
Jneapănul, jepul sau catunul (Pinus mugo Turra, Pinus montana Mill) este un arbust din familia coniferelor, cu tulpină culcată sau ascendentă, ramificată, cu crengile plecate la pământ. Scoarţa lui este cenușie-brună, crăpată în plăci neregulate. Frunzele sunt aciculate, rigide, îngrămădite câte două spre vârful lujerului, în coadă de vulpe, adesea încovoiate spre lujer în formă de seceră, de un verde viu și cu o lungime de 3-8 cm. Conurile arbustului sunt solitare sau câte două – trei, ovoide, sau sferice, de 2-6 cm lungime. Maturitatea este timpurie, la 6-10 ani, iar periodicitatea fructificației anuală. Jnepenișurile se găsesc în zone unde stratul de zăpadă este prezent 80-160 zile pe an, astfel că perioada de vegetație de 5-6 luni pe an oferă o perioadă de creștere și maturizare a lemnului de maxim 3-4 luni pe an.
Altitudinea prielnică jepului este între 1.500-2.300 m. Este considerat un pin târâtor. Se mai numește și pin de piatră, jip mare, cetină strâmbă. Este o relicvă glaciară, considerat monument al naturii, fiind interzisă distrugerea lui din flora spontană. Înflorește în perioada iunie – august, iar conurile rămân pe lujeri mai mulți ani. Elasticitatea tulpinilor oferă o rezistență deosebită împotriva avalanșelor, constituind un sistem de apărare înpotriva acestora, viscolelor și stratului gros de zăpadă.
Jneapănul este şi o plantă medicinală, el conţine ulei volatil, alcooli, tanin, rezine, substanțe minerale, vitamina C. Din muguri se obţin substanţe antiinflamatoare şi regeneratoare pentru țesutul osos în procesele de decalcifiere. Indicat în anumite forme de reumatism, artroză, osteoporoză.
Căi de acces : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat până în zona „ La Cataracte” şi lacul Balindru, iar de aici pe drum forestier către muntele Furnica şi Stricatul, apoi pe poteca nemarcată către Vf. Balindru Mare.
