- Este în Geoagiu, Județul Hunedoara
- Construită în jurul secolului al XII-lea
- Instituţie religioasă calvină
- Deschisă turiștilor fără taxă de vizitare.
Prin stilul său arhitectural, planul circular şi materialele de construcţie utilizate (cărămidă romană refolosită şi doar câteva pietre de râu), Capela Romanică din Geoagiu este o raritate din punct de vedere al arhitecturii romanice şi medievale religioase din România…
- Cod monument Istoric: HD-II-m-A-03316
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: este una dintre puţinele construcţii de acest tip care mai poate fi vizitată.
Capela Romanică din Geoagiu sau Capela Rotonda, instituţie religioasă Reformată (Calvină), este alcătuită dintr-o navă cu diametru interior de 5,5 m, ce se continuă, spre est, cu o absidă semicirculară de 2 metri cu o deschidere înspre navă de 3 m.
Lungimea construcţiei pe axa est-vest este de 7 metri în interior şi de 9 metri în exterior. Pentru ridicarea capelei, s-a folosit cărămidă romană şi piatră de râu, în părţile superioare ale zidurilor exterioare.
Intrarea în rotondă se face printr-un portal format din doi usciori de piatră, ambii prevăzuţi în părţile superioare cu câte un capitel cubic şi poziţionaţi în partea de sud-vest. Deasupra acestora, două rânduri de cărămidă formează un arc frânt.
Rotonda este prevăzută cu şase ferestre, una în partea estică a absidei, celelalte în navă, câte două pe părţile de nord, de sud şi ultima spre vest (singura de formă rotundă). În afara ferestrei din partea de vest, celelalte sunt dreptunghiulare cu închideri semicirculare la partea superioară. Modul în care sunt realizate corespunde stilului romanic, deschiderile fiind tratate în ambrazură, strâmtate la mijloc şi cu evazări largi spre exterior şi spre interior. Totodată, ferestrele sunt amplasate în partea superioară a elevaţiilor, doar cea de la absidă aflîndu-se mai jos fiindcă absida, în trecut, fusese boltită cu o semicalotă din piatră şi din cărămidă, din care astăzi se mai observă doar punctele de plecare.
Construcţia este singura rotondă din ţară care se mai află încă pe piloni şi poate fi vizitată. În jurul capelei există un cimitir, unde primele înmormântări datează din secolul al XI-lea, din vremea regelui Ladislau I (1077-1095), iar ultimele în cursul secolului al XVIII-lea.
Astăzi cimitirul poate fi cercetat doar în perimetrul curţii casei parohiale reformate. Între anii 1993 şi 2000, când au fost organizate opt campanii de săpături în necropolă, s-au descoperit şi investigat 157 de morminte. S-au descoperit astfel, două maniere de înmormântare: cu defuncţii îngropaţi fără sicrie, în gropi cu adâncimi mici şi o alta, începînd din secolul al XIII-lea, cel mai probabil, cu defuncţii depuşi în sicrie şi în gropi adânci.
Cercetările arheologice arată şi că rotonda a fost ridicată în jurul secolului al XII-lea, fiind, aşadar, unul dintre cele mai vechi edificii de cult existente şi conservate pe teritoriul românesc.
Date de contact: strada Independenţei nr. 7