- Se întind pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa, Prahova şi Braşov, pe o suprafaţă de circa 300 km2.
- Unitate geografică: se află la extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, între Valea Prahovei la est şi Culoarul Branului şi Valea Ialomiţei la vest. La nord – către depresiunea Bârsei şi spre sud, până la contactul cu Subcarpaţii de curbură.
- Altitudine: 2.505 m.
Muntii Bucegi sau Masivul Bucegi este un obiectiv geografic de o mare complexitate structurală şi morfologică, cu abrupturi puternice, visul oricărui turist pasionat de escaladări cu emoţii…
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: vara şi iarna, cu echipament potrivit drumurilor de munte, cu altitudini ridicate şi precipitaţii bogate.
La o vedere de ansamblu, Masivul Bucegi are o formă de potcoavă ale cărei ramuri converg în Vârful Omu, punctul de maximă altitudine al masivului. De altfel, Bucegii sunt dominaţi de forme de relief puternic contrastante: versantul prahovean, abrupt şi stâncos, cu o diferenţă de nivel de 500-900 de metri şi platoul Bucegilor, descris ca fiind un podiş înalt cu altitudini între 1600 şi 2400 de metri.
Masivul Bucegi s-a format în timpul orogenezei alpine odată cu sectorul Carpaţilor Meridionali şi întregul lanţ Carpatic. La începutul Cuaternarului, Carpaţii Meridionali, inclusiv grupa Bucegilor, s-au înălţat cu circa 1000 de metri.
Acest obiectiv geografic cuprinde depozite sedimentare mezozoice, aşezate peste un fundament de şisturi cristaline, constituite în mare parte din calcare jurasice şi gresii micacee. Elementele compozite contribuie la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros şi crearea de peşteri şi alte forme de relief incitante printre care se numără şi Peştera Ialomiţei, Peştera Ursului, Peştera Tătarului, Avenul de sub Babele, Platoul carstic Lespezi.
Tot în munţii Bucegi se întâlnesc dovezi importante ale fenomenelor glaciare, forme de eroziune şi de acumulare. Lacul Scropoasa, Cheile Zănoagei, Lacul Bolboci sunt câteva dintre obiectivele turistice determinate de astfel de procese.
Clima este destul de instabilă. Se înregistrează temperaturi medii de 2-6 grade Celsius şi 0-2 grade Celsius la peste 1800 de metri altitudine, precipitaţii abundente de până la 1200 mm pe an şi vânturi puternice.
Printre obiectivele turistice de mare importanţă se numără Pietrele de la Omu, Cascada Urlătoarea, Sfinxul, Babele, Crucea Eroilor Neamului, Portiţa Caraimanului, Circul Glaciar Ţigăneşti, Cheile Urşilor, Cheile Tătarului, Cheile Zănoagei.
În 1935, o parte din Masivul Bucegi a fost inclus în lista ariilor protejate din România, cu statutul de Parc Naţional. Printre plantele ocrotite se numără floarea de colţ, bujorul de munte, macul galben, jnepenii şi ienupărul.
Fauna este, de asemenea, bine reprezentată şi include mistreţi, iepuri, vulpi, cerbi, râşi, veveriţe, cocoşi de munte, capra neagră, acvila de munte, iar, în ape, specii ca păstrăvul, cleanul, mreana.
Rezervaţia Naturală Bucegi Mălăieşti şi Parcul Naţional Bucegi sunt două structuri ce protejează fauna şi vegetaţia din această zonă.
De asemenea, există nenumărate trasee marcate, teleschi, telecabine, cabane şi puncte de refugii (Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Diham, Cabana Vârful Omu etc.).
Ca trasee menţionăm:
Cruce albastră: Pietroşiţa – plaiul Lespezi – cabana Scropoasa – cabana Zănoaga – cabana Padina – hotel Peştera – cabana Babele;
Cruce rosie: hotel Peştera – cabana Padina – Şaua Strunga – sub Strungile Mari – spre Moeciu, prin Vf. Pravalele şi Vf. Bingaleasa;
Banda albastră: Cabana Omu – valea Ialomiţei – hotel Peştera – Şaua Cocora-Lăptici – cabana Piatra Arsă;
Banda roşie: hotel Peştera – vâlcelul Lăptici – şaua Lăptici – valea Izvorul Dorului -cabana Vârful cu Dor;
Banda roşie: Cabana Omu – Vârful Guţanu – Vârful Bătrâna – şaua Strunga sub Strungile Mici – şaua Bucşa;
Punct roşu: hotel Peştera – cabana Padina- şaua Strunga – spre Moieciu de Sus prin Muntele Grohotişu, Poiana Guţanu, Muntele Plesa;
Triunghi rosu: hotel Peştera – valea Doamnelor – şaua Bătrâna – spre Moeciu de Sus, prin Poiana Guţanu, Muntele Plesa ;
Bandă galbenă : Cabana Babele – Cabana Omu.
În zona Munţilor Bucegi există numeroase staţiuni de agrement şi climaterice ca Azuga, Predeal, Sinaia, Zona Rucăr-Bran, Buşteni, potrivite, printre altele, pentru schi, alpinism şi, implicit, pentru revigorare psihică şi fizică.
Nu e deloc dificil să ajungi la ele. Există multiple mijloace de transport şi rute, inclusiv servicii de telecabină. Nu uitaţi ca înainte de a vă aventura pe munţi să verificaţi starea vremii.
Date de contact: pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa, Prahova şi Braşov.