Muzeul Naţional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”

• Este în Parcul Carol, Bucureşti, judeţ Bucureşti
• Anul înfiinţării: 1909
• Deschis turiştilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Naţional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” este situat în Parcul Carol şi pune în evidenţă creația ilustrului om de știință român, al cărui nume îl poartă…

• Constructor: Prof. Ing. Dimitrie Leonida
• Cod monument Istoric:

Muzeul a fost înfiinţat în anul 1909 de către ing. Dimitrie Leonida (1883 – 1965) după modelul Muzeului Tehnic din München (1903), vizitat de Leonida în perioada studiilor universitare efectuate la Politehnica din Charlottenburg (1903 – 1908), lângă Berlin.

Dimitrie Leonida a avut grijă pentru popularizarea științei, iar, în 1908, a înfiinţat prima școală de electricieni și mecanici din România. Împreună cu elevii săi, a strâns primele piese pentru viitorul muzeu. A achiziționat piese valoroase privind introducerea tehnicii în Bucureștii secolului al XIX-lea : un cilindru din instalația morii cu aburi „Assan” în 1853, dinamurile utilizate pentru iluminarea Cișmigiului, a Palatului regal și a Teatrului Național.

Muzeul a funcționat iniţial în același sediu cu Şcoala de Mecanici și Electricieni din strada Mendeleev, apoi într-o clădire din Bulevardul Magheru. Din 1928, Muzeul Tehnic s-a mutat într-un pavilion existent în parcul Carol I, iar din 1935, în actuala clădire, care se numea Pavilionul Industrial. A beneficiat de substanțiale reorganizări în 1954 și 1972. 

Caracterul muzeului este unul didactic, fondatorul dorind să fie o şcoală a şcolilor, unde oricine poate vedea sau acţiona mecanisme. Muzeul are un etaj, o suprafață de 4.500 m², din care 1.000 m² în aer liber, iar exponatele sale, peste 6.500 de piese, sunt grupate astfel: istoricul mecanicii, electricitate, magnetism, industria minieră și petrolieră, chimie, căldură, telecomunicații, cinema, hidraulică, electrotehnică, motoare şi mașini industriale, maşini de calculat, transporturi terestre și aeriene, aerospaţiale, tipografie şi maşini de scris, fizică atomică.

În muzeu există piese de mare valoare documentară, care ilustrează inventivitatea poporului român, printre care:

• moara de apă cu „făcaie” (precursoarea turbinelor Pelton), a cărei construcție este atestată încă din secolul al XV-lea

• macazul cu ac și inimă de lemn, imaginat pe la 1600 de minerii de la Brad,

• primul automobil aerodinamic, conceput de inginerul român Aurel Persu,

• machetele avioanelor cu care Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă s-au înscris printre pionierii construcțiilor aerospațiale,

• diferite utilaje fabricate de uzinele românești.

Una dintre cele mai importante colecţii ale muzeului este „Colecția Henri Coandă”, în care sunt prezentate machete, fotografii și alte genuri de exponate ce ilustrează multiplele preocupări ale savantului român Henri Coandă (1886 – 1972), autorul a peste 250 de invenții pentru care a obținut 700 de brevete în diferite țări ale lumii. Îintre machetele se află primul avion cu reacție din lume conceput de Coandă și pilotat de el personal la 16 decembrie 1910, lângă Paris, hidrogeneratorul pentru desalinizarea apei de mare (cu ajutorul energiei solare), sistemul de transport tubular cu mare viteză (o aplicație a „efectului Coandă”), „rezervorul oceanic” destinat petrolului extras din sondele marine.

Fiecare exponat din muzeu are povestea sa. Multe dintre ele au fost descoperite de profesorul Leonida prin poduri şi subsoluri, altele au fost aduse de la distanţe mari şi greu de parcurs in acea perioadă.

Exponatele cele mai importante ale muzeului sunt:

• Cilindrul primei maşini cu abur, folosită în industria românească, maşina adusă de la Viena în 1853 pentru acţionarea preselor de ulei şi a pietrelor pentru măcinat grâul;

• Două dinamuri Brush (1882) ale primei centrale electrice din ţara.

• Dinamul Edison (1884), care alimenta Teatrul Naţional.

• Motor de tramvai electric (1894). În muzeu există un motor obţinut de Dimitrie Leonida cu ajutorul doctorului Constantin Istrate.

• Automobil cu formă aerodinamică Aurel Persu, primul de acest fel din lume, având roţile incluse în interiorul liniei aerodinamice. A fost construit în 1923 şi brevetat în 1924. Inventatorul a parcurs cu el peste 100.000 km;

• Automobilul trăsură „Olds Patent” (1888), unul dintre primele automobile care au circulat în Bucureşti.

• Motorul sonic Gogu Constantinescu. Gogu Constantinescu a creat o ştiinţă nouă – sonicitatea (1916).

• Motor de avion IAR-K 14, din anul 1937, considerat în epocă pe locul II în Europa;

• Macheta avionului Vuia, avion care la 18 martie 1906 s-a ridicat în aer la Montesson – Franţa pentru prima dată în lume, doar cu mijloace proprii de bord;

• Primul aparat de zbor individual realizat şi brevetat de Justin Capra în 1958;

• Pilele Karpen cu electrozi din aur şi platină, construite de Vasilescu Karpen, fostul rector al Politehnicii în perioada 1920 – 1940;

• Velocipedul (1900), vehicul foarte instabil, care beneficia de instrucţiuni de folosire.

• Bicicleta de lemn sau „zgalţăitorul de maţe”.

• Primul telefon folosit in Romănia. Acesta a fost adus în ţară în anul 1882, la Primăria oraşului Bucureşti.

• Unul dintre cele 8 automobile de curse Duesemberg Straight, adus în România în 1932.

• Primul laser artificial românesc, construit în 1962, pe baza gazelor heliu şi neon, de fizicianul Ion Agărbiceanu.

Muzeul deţine şi o bibliotecă de peste 20.000 volume de știință și tehnică, donate de Dimitrie Leonida, și de o fototecă cu peste 10.000 imagini.