Muzeul de Ştiinţele Naturii

• Este în Focşani, Judeţul Vrancea
• Înfiinţat în 1948
• Deschis turiştilor cu taxă de vizitare.

Muzeul de Ştiinţele Naturii prezintă cea mai mare expoziţie de păsări din ţară şi trofeele de vânătoare medaliate ce au aparţinut colecţiei cinegetice a lui Nicolae Ceauşescu de la Scrovişteaşi, deţinând exponate unicat…

• Autor: Anghel Bardan
• Cod monument Istoric:

Muzeul de Ştiinţele Naturii este o secţie a Muzeului Vrancei. Are ca sediu o clădire de patrimoniu, iar la baza constituirii lui sunt colecţiile profesorului Anghel Bardan, pe care le-a pus la dispoziţia Filialei de Vânătoare Putna, spre păstrare şi vizionare, în anul 1948.
Muzeul şi-a schimbat de-a lungul timpului locaţia şi numele, în anul 1950 i s-a dat localul din strada Republicii nr.79, iar în anul 1958 a primit titulatura de Muzeu de Ştiinţele Naturii. Avea o schemă restrânsă, un patrimoniu de 334 de piese şi o tematică axată pe vânătoare. În următorii ani, au loc reorganizări succesive, iar în iunie 1968 se redeschide un muzeu modern în care se prezentau ecosisteme reprezentative pentru judeţul Vrancea, cu flora şi fauna caracteristică. Tot atunci s-au terminat lucrările la parcul zoologic din curtea muzeului, unde era şi un frumos parc botanic.

Aproape 10 ani, Muzeul de Ştiinţele Naturii din Focşani a fost o instituţie de referinţă în Vrancea, ce-şi făcuse un nume, avea o valoare şi o expoziţie de bază bogată. Însă din martie 1977, Muzeul a intrat în declin din cauza cutremurului care a afectat nu doar clădirile muzeului, dar şi expoziţiile şi o parte din patrimoniu. În anul 1979, Muzeul de Ştiinţele Naturii devine secţie a Complexului Muzeal Vrancea. Apoi, pe rând, autorităţile au mutat parcul zoologic, într-un crâng la 3 km de Focşani, în 1982 şi 1984 au dărmat ambele clădiri ale muzeului, repartizându-l în clădirea în care se află astăzi.

După 1989 se deschide primul acvariu din Focşani, la demisolul clădirii. Acesta prezintă faună şi floră acvatică vie, exotică şi indigenă în 16 acvarii de sticlă şi 9 bazine mari. Aici, în cadrul altei expoziţii, sunt expuse mai multe vieţuitoare acvatice: plante şi animale naturalizate din aproape toate grupele sistematice, începând cu meduze şi corali, până la mamifere, dar şi alge marine.

Parterul clădirii este dedicat expoziţiei despre păsări, fiind una din cele mai mari colecţii din ţară. Sunt expuse peste jumătate din păsările identificate în România, dar şi câteva exotice.
Expoziţia cu tematică de vânătoare se află tot la parter şi prezintă trofee de vânătoare medaliate ce au aparţinut colecţiei cinegetice a lui Nicolae Ceauşescu de la Scroviştea, precum şi exponate reprezentând mamifere şi vânat cu pene de toate mărimile, din colecţiile muzeului.

Muzeul are un patrimoniu de 53.083 de piese, dintre care unele sunt unicate sau apreciabile ca vechime. Dintre acestea, colecţia de insecte numără 35.943 de exemplare, colecţia de ornitologie cuprinde 1.190 exemplare păsări naturalizate, 532 exemplare balguri, 64 de cuiburi cu 417 ouă. Mai mult, aici se găsesc 102 piese mamifere, 3.817 piese moluşte, 10.420 planşe cu plante, iar restul patrimoniului cuprinde piese ce aparţin celorlalte grupe sistematice precum şi piese de geologie şi paleontologie.

De exemplu, ca elemente deosebite ale patrimoniului muzeului, sunt două piese din colecţia de geologie a muzeului, mai exact două fragmente de meteorit feros (136,5 gr şi 396,6 gr) trimise de Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. şi colectate la Sikhote – Alinsky, la data de 12.02.1947. Alte piese de interes major sunt două fragmente de oase de Bos primigenius: un os frontal cu coarne, găsit la Gura Văii din Vrancea, în anul 1975 şi un corn stânga, găsit la Homocea din Vrancea, în anul 1970. Un alt element cu o foarte mare valoare este un ierbar cu Gramineae din Ungaria, din anul 1900, care este într-o stare de conservare excelentă.

Rezervaţiile naturale şi ariile protejate din Vrancea au fost principala ţintă a cercetărilor muzeale, care s-au efectuat studii de floră şi faună. S-au făcut studii şi asupra unor grupe de insecte.