Muzeul de Artă

• Este în Craiova, Judeţul Dolj
• Construit între 1900 – 1907
• Deschis turiştilor cu taxă de vizitare.

Muzeul de Artă din Craiova se află printre cele mai prestigioase instituţii muzeale din România, deţinând bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional…

• Constructor: Constantin Mihail
• Arhitect: fracncezul Paul Gottereau
• Cod monument Istoric:

Clădirea muzeului a fost construită între 1900 – 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail (1837 – 1908), unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii. La construcţia palatului au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini, în general italieni. Stilul construcţiei se încadrează într-un baroc târziu, iar stilul în care a fost decorat edificiul este unul rafinat, martori stând stuctura aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele şi cartuşele pictate, candelabrele cu ornamente din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul, feroneria. Fiindu-i recunoscută valoarea artistică, palatul a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea.

Înainte de a fi inaugurat ca muzeu, palatul Jean Mihail – după fiul lui Constantin Mihail – înfiinţat în anul 1908 sub numele de Pinacoteca Alexandru şi Aristia Aman şi inaugurat în 1909, a fost martorul altor evenimente.
În mai 1913, regele Carol I şi familia sa au fost găzduiţi aici. Apoi, în vara anului 1913, în timpul celui de-al doilea război balcanic, regele Carol I a locuit din nou aici, iar în 1915, regele Ferdinand. În timpul Primului Război Mondial, în palat a fost sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. Peste ani, între 19 septembrie – 9 octombrie 1939, aici a fost găzduit guvernul polonez aflat în refugiu, în frunte cu Eduard Smigly-Rydz, şeful Cartierului General al armatei poloneze, iar între 5 noiembrie şi 24 decembrie acelaşi an, preşedintele Poloniei, Ignacy Muscicki, cu familia şi suita sa. La sfârşitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora ţara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Între 24 – 31 octombrie 1943, palatul a găzduit marea expoziţie „Săptămâna Olteniei”, patronată de regele Mihai. Începând din septembrie 1944, palatul a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a, care făcea parte din Frontul Ucrainian, condus de generalul Manakarov. În septembrie 1944, s-a încheiat Acordul dintre Comitetul Naţional de Eliberare a Iugoslaviei şi Frontul Patriei din Bulgaria, pentru încetarea războiului dintre Iugoslavia şi Bulgaria înceta.

Din august 1954, Palatul Jean Mihail adăposteşte Muzeul de Artă Craiova, fiind astăzi unul dintre cele mai importante muzee din ţară.
La baza formării colecţiei muzeului sunt colecţiile dăruite oraştului de Alexandru şi Aristia Aman Pinacoteca. Pinoteca „Alexandru şi Aristia Aman” a fost deschisă la Craiova în anul 1908, conform voinţei testamentare a celor doi filantropi craioveni.  Aceasta era alcătuită din tablouri din şcolile olandeză, flamandă, italiană şi franceză, lucrări încadrate preponderent în secolul al XVII-lea, dar şi românească, în cadrul căreia se regăseau pictură şi grafică ale lui Theodor Aman, lucrări de Constantin Lecca, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, şapte sculpturi de Constantin Brâncuşi, colecţii de icoane.
În anul 1956, în cadrul Galeriei Naţionale de Artă, se deschidea o sală specială în care erau prezentate publicului patru sculpturi de Constantin Brâncuşi: Orgoliu (1905), Cap de băiat (1906), Sărutul (1907) şi Coapsa sau Fragment de tors (1909-1910). Muzeul de Artă din Craiova devenea astfel primul muzeu din România şi unul dintre primele muzee din lume care dedicau un spaţiu permanent prezentării operelor lui Brâncuşi.
Cu trecerea anilor, colecţia s-a îmbogăţit rapid prin achiziţiile făcute de primărie, prin transferuri importante de la Muzeul Natţonal de Artă din Bucureşti, cât şi prin donaţii, printre care se numără: Cornetti, Glogoveanu, Nicolae Romanescu şi Jean Mihail (pictura universala). Localul a devenit neîncapator, deşi în 1930 s-a construit o aripă aparte pentru donaţia Romanescu.

Începând din anul 1962, operele de artă din partimoniul Muzeului de Artă Craiova au intrat direct în circuitul internaţional al valorilor prin participarea la mari expoziţii internaţionale, organizate în peste 20 de ţări din Europa, Asia şi America de Nord .
În patrimoniul Muzeului de Arta din Craiova găsim lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă aparţinând şcolilor germană, austriacă, engleză, spaniolă etc, lucrări de artă de provenienţă turcă, arabă, chineză, japoneză, toate datate până în secolul XX, ajungându-se astăzi la un fond de peste 12000 de piese. Aproximativ 2000 din aceste opere de artă sunt incluse pe lista obiectelor ce constituie patrimoniul cultural naţional al României.

Muzeul este structurat acum pe trei secţii:

• Galeria de artă universală, instalată în cinci săli la parterul palatului;

• Galeria de artă românească, pe tot etajul;

• Cabinetul Constantin Brâncuşi, în holul de onoare de la parter

• Cabinetul de Grafică Românească şi Universală, nedat în folosinţă încă din cauza lipsei de spaţiu.