- Este în Sfântu Gheorghe, Judeţul Covasna
- Construită în 1547
- Confesiune religioasă: protestantă (calvină)
- Deschis turiştilor fără taxă de vizitare.
Biserica Reformată din Cetate este singura construcţie medievală ce s-a păstrat în Sfântu Gheorghe…
- Cod monument Istoric:
- Condiţii de vizitare: îmbrăcăminte adecvată vizitării unui lăcaş de cult
- Sărbătoare anuală: Ziua Reformei (31 octombrie), Sfântul Gheorghe
Pe amplasementul clădirii actuale a mai existat o biserică, în 1332, despre care nu se ştiu foarte multe informaţii. La cercetarea zonei bisericii, sub tencuiala pereţilor nordic şi sudic, pe exterior s-au găsit urmele de picturi decorative de chenar, care indică legături cu picturile murale păstrate în biserici din secolul al XIV-lea din împrejurimi.
Datele despre începuturile Bisericii din Cetate sunt incerte, drept pentru care se presupune că biserica a fost reconstruită în 1547 prin patronajul lui Paul Daczó, cu păstrarea parţială a pereţilor laterali, după cum atestă şi pictura decorativă descoperită. Construcţia a urmat modelul bisericilor franciscane contemporane, cu o singură navă, acoperită cu boltă în reţea. Patronul şi data construitii sunt consemnate într-o scrisoare protopopială, în care se solicită fonduri pentru repararea bisericii, ca urmare a devastării sale de către tătari în 1658 şi 1661, în cuida fortificaţiilor solide.
Despre refacerea clădirii din secolul al XVII-lea se ştiu, din nou, foarte puţine lucruri. Din cercetările făcute, pe peretele nordic se pot citi mai multe fragmente de inscripţii de tip grafiti, dintre care cel mai bine păstrat este anul 1687. Şi pe peretele estic al tribunei orgii se găsesc texte fragmentare neidentificabile.
Cutremurele din 1728 şi 1738 au avut consecinţe grave asupra edificiului, însă aceasta a fost reparată fără să fie afectat stilul bisericii. Incinta fortificată din mijloc, care a cedat în 1738, a fost demolată în 1786 de către conducerea bisericii, iar materialul de construcţie rezultat a fost utilizat la construirea şcolii germane pe vremea lui Iosif al II-lea, în care funcţionează astăzi casa cantorului.
Biserica a mai fost avariată şi de marele cutremur din 1802, când au cedat şi zidurile de incintă rămase. S-a prăbuşit turnul de intrare al bisericii, ce fusese reconstruit în 1761, precum şi bolţile gotice ale navei. În cadrul lucrărilor de reparaţii terminate în 1805 nu s-au mai reconstruit bolţile navei, ele fiind substituite cu un tavan. Noul turn este terminat abia în 1829. În 1894, a fost adusă noua orgă in atelierul lui József Angster din Pécs (Ungaria), pentru care clădirea a fost modicifată, fiind construită tribuna orgii din partea estică a bisericii. Astfel, corul gotic unitar al bisericii a pierdut mult din aspectul original.
Biserica a avut iniţial doua incinte originale, dintre care doar una s-a mai păstrat. Are bastioane şi guri de smoală, care înconjoară biserica pe un traseu oval. Deasupra intrării se află turnul clopotniţă. Părţile componente ale spaţiului interior sunt reprezentate de corul acoperit cu boltă gotică în reţea, nava cu tavan plan şi câte o tribună pe latura vestică şi estică. Lungimea clădirii este de 30 metri, lăţimea de 9 metri, iar înălţimea de 8 metri.
Lucrarea originală avea, pe toat»a lungimea spaţiului, o boltă în reţea cu nervuri din teracotă, sprijinite pe console sculptate în piatră de gresie. Însă astăzi doar în cor se mai poate vedea sistemul de boltire original, bolta navei prăbuşită în 1802 a fost înlocuită cu un tavan. Corul poligonal este delimitat de navă printr-un arc de triumf ogival. Se presupune că ancadramentul din piatră de gresie al intrării de pe latura sudică datează din faza reconstrucţiei bisericii. În perioada secolelor XVI-XVII, construcţia s-a îmbogăţit cu elemente renascentiste, prin patronajului familiei Daczó, iar din cauza bolţii porticului, sprânceana renascentistă a portalului se poate vedea doar fragmentar. Ferestrele mari luminează interiorul bisericii.
Din secolul al XVI-lea bisericii i s-a întărit fortificaţia, fiind înconjurată de o dublă incintă apărătoare, completată cu şanţuri. Zidul incintei interioare era foarte înalt şi avea turnuri exterioare pe latura vestică şi sudică. Turnul vestic s-a păstrat şi a fost reabilitat în 1980. Zidurile cetăţii realizate din piatră naturală neprelucrată se îngustează spre partea superioară şi sunt consolidate de contraforturi late. Perimetrul fortificaţiei măsoară 136 metri, iar înălţimea zidurilor este de 10.5 m. Turnul clopotniţei dispune de patru clopote.
Structura fortificaţiei, urmele grinzilor drumului de strajă, gurile de smoală şi de tragere încadrează acest obiectiv în categoria bisericilor fortificate din secolele XV-XVI ale acestei regiunii. Zidul de incintă şi turnurile, biserica şi clădirile din incintă şi cimitirul reformat de pe versantul dealului formează împreună cel mai valoros şi mai pitoresc ansamblu de edificii istorice ale oraşului.
Date de contact: Strada Cetăţii, nr. 1, Sfâtu Gheorghe, judeţul Covasna