- Este în Dăbâca, Judeţul Cluj
- Construită în secolele IX-X
- Deschis turiştilor fără taxă de vizitare.
Cetatea Dăbâca este o fostă cetate regală, care a jucat un rol important în istoria Transilvaniei, între secolele X-XIV. Din cetate a mai rămas doar un zid gros de piatră…
- Ctitor/Autor:
- Cod monument Istoric:
- Trasee amenajate: da
Dăbâca, Cetate de comitat, a început să fie cercetată pentru prima oară în 1837 de către K. Hodor, care a ajuns la concluzia că prima cetate a fost ridicată în secolul al IX-lea, pe locul unei cetăţi dacice. Alte studii le-au făcut K. Crettier, în 1942, şi echipa lui Constantin Daicoviciu, care a făcut o cercetare arheologică amănunțită inițiată în 1964. Teoriile despre Cetatea Dăbâca s-au extins, susţinând că aceasta ar fi fost ridicată parțial peste o mai veche așezare din secolele VIII-IX, în mai multe etape, ea evoluând de la o simplă fortificație la cetate de reședință a comitatului Dăbâca. A fost a fost menționată documentar în 1214, în secolele X-XIV ea jucând un rol important în Transilvania. În 1243, printr-un act de donație, regele Bela al IV-lea al Ungariei donează 3 sate care aparțineau cetății (Fatateleke, Bachunateleke și Chegeteleke) către comiții Theotonicus și Hermann, în semn de mulțumire pentru serviciile lor. Cu această ocazie apare mențiunea „terras castri nostri de Doboka”.
Cetatea secolului IX era apărată cu șanțuri și cu valuri de pământ. În această perioadă s-a ridicat și un turn patrulater, respectiv un zid de legătură al părții estice și vestice ale primei incinte, zid de 3.2 m grosime. Atât turnul, cât și zidul au fost distruse în timpul invaziei mongole. A fost distrusă din nou la invazia tătarilor din 1241 şi apoi reconstruită. Nu a mai reușit să își recâștige importanța inițială, deoarece rolul ei a fost preluat de cetatea Martinuzzi din Gherla.
În 1271, Dăbâca a fost dăruită banului Micud, ca răsplată pentru faptele sale de vitejie, donație confirmată în 1279 de Ladislau al IV-lea.
Arheologii români și-au concentrat multă vreme eforturile pentru a descoperi elemente care sa susțină textul din Gesta Hungarorum, cum că cetatea ar fi reprezentat reședința conducătorului local Gelu, însă fără succes. Dar, arheologul maghiar Bóna e de părere că locuirea sitului în secolul al IX-lea a fost confirmată de o serie de obiecte.
Cetatea avea formă inelară, ce poate fi observată şi astăzi. Avea patru incinte fortificate, cu un diametru de 550 metri. Cetatea putea fi accesată prin două porți: una pe latura nordică şi una pe latura sud-vestică, ambele încadrate de turnuri de lemn rectangulare. Zidurile de piatră ale incintei I au fost reparate şi completate, în secolul al XIII-lea, într-o manieră primitivă care pare inspirată din modele bizantine. Zidurile de piatră au lățimi între 2.4 și 4 metri și înălțimi de 3-4 metri. Ultima construcţie de piatră a fost donjonul. Are forma unui patrulater neregulat şi a fost construit din piatră de carieră. Dabâca avea rolul de a controla drumul de transport al sării de la Sic la Poarta Meseșului.
Cetatea Dăbâca se găseşte pe Dealul Cetății, la o altitudine de 698 metri, pe terasa superioară a văii Lonei. Ca să ajungi aici, vei merge pe un drum şerpuit, nepietruit, pustiu, care desparte civilizaţia actuală de trecutul îndepărtat al cetăţii.
Pietrele cetății au fost folosite la construirea castelului Teleki, o altă atracţie turistică din zonă.
Dacă vă planificaţi să vizitaţi mai multe locuri în zonă, nu uitaţi să vă informaţi în legătură cu vremea Cluj.
Date de contact: Ca să ajungi la Dăbâca, de la Cluj pleci spre nord pe DN 1C, iar la Fundătura faci stânga şi mai mergi vreo 10 kilometri pe un drum judeţean. Distanţa din oraş până la destinaţie este de aproximativ 40 de klilometri.
