Muzeul Ceasului

• Este în Ploiești, județul Prahova 
• Construit in 1963
• Deschis turistilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Ceasului se află în orașul Ploiești, județul Prahova pe Str. Nicolae Simache Nr. 1 și este unicat în rețeaua muzeelor din România…

• Cod monument Istoric: PH-II-m-A-16296
• Conditii de vizitare: ghid permanent

Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” a fost înfiinţat în anul 1963 de către profesorul Nicolae Simache (1905- 1972). Iniţial se numea „Ceasul de-a lungul vremii” şi funcţiona cu un patrimoniu de aproximativ 300 de piese, într-o sala a Palatului Culturii din Ploieşti. Mărirea patrimoniului a impus mutarea lui într-un spaţiu adecvat, fapt petrecut în anul 1971. De atunci până în prezent muzeul funcţionează într-o clădire de epocă, monument de arhitectură, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, care a aparţinut magistratului şi politicianului conservator Luca Elefterescu, în mai multe rânduri prefect al judeţului Prahova. Casa păstrează în linii generale arhitectura şi decoraţia originală, în stil romantic, iar iniţialele primului proprietar se regăsesc şi astăzi încadrate în feroneria uşilor de la intrare.

Din anul 1993, muzeul îşi schimbă titulatura în „Muzeul Ceasului Nicolae Simache”, în onoarea fondatorului său. Patrimoniul Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” cuprinde astăzi aproximativ 4000 de piese şi componente specifice, de mare valoare şi atractivitate, ilustrând evoluţia sistemelor de măsurat timpul din secolul XVI până în secolul XIX, de la cadrane solare, clepsidre, nisiparniţe, ceasuri de mobilier, de şemineu, ceasuri „arzătoare”, de perete, de buzunar şi de călătorie până la cele moderne.

Cele mai vechi ceasuri din colecţie sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 şi 1562, creaţii ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) şi respectiv Jeremias Metzker din Augsburg. Din aceeaşi categorie fac parte şi cadranele solare din secolele XVII şi XVIII, unul dintre acestea fiind semnat Butterfield – Paris (1690). O altă piesă deosebită ca mod de funcţionare, dar şi ca vechime, este clepsidra (ceasul cu apa) realizată de Charles Rayner în anul 1654 la Londra.

Muzeul atrage numeroşi vizitatori atât prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor dar mai ales prin spectaculozitatea şi diversitatea stilurilor artistice ale pieselor. Aici sunt expuse splendide pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, rocaille sau Empire ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII.

Ceasurile tablou de provenienţă austriacă şi germană, din prima jumătate a secolului al XIX-lea sunt extrem de spectaculoase, remarcându-se din categoria acestora cele cu mecanisme animate şi muzicale, ceasuri ce sunt în funcţiune şi astăzi – „Ceasul Potcovarului” şi „Arena de circ”.

Dintre exponatele deosebit de valoroase se evidențiază ceasornicele de buzunar executate manual de mari meşteri englezi, francezi şi olandezi în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea.

Sunt expuse aici si o serie de ceasuri care au aparținut unor personalități românești sau străine printre care se pot menționa domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, regii Carol I şi Mihai I, ţarul Alexandru al II-lea şi Marele Duce Nicolae, Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, Vasile Alecsandri,  Theodor Aman, Nicolae Iorga etc.

În colecţie sunt şi unele ceasuri curiozităţi, cum ar fi: „ceasul invizibil”, cu cadran transparent şi mecanism îngropat în ramă; ceasul „uzina cu aburi” (în miniatură) construit la Paris în anul 1900; ceasul morarului, al frizerului, ceasul-umbrelă, realizat în Anglia; ceasul tablou cu figurine mobile sau ceasul ştampilă, ceasul cu afişaj „digital „, ceasul cu mecanism antifurt, ceasul breloc, ceasul tip châtelaine, etc.

Demne de menționat sunt și ceasurile bijuterii, măiestrit executate, din aur sau argint, împodobite cu gravură aleasă şi pietre preţioase, alteori cu emailuri de nuanţă diferită, cu portrete ori decoraţiuni cu motive florale, geometrice etc.

O ultimă surpriză pentru vizitatorii Muzeului Ceasului o reprezintă cutiile muzicale, care funcţionează cu ajutorul mecanismului de ceasornic. Invenţia datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, când în Europa şi America se făcea cunoscută aparatura pentru înregistrări muzicale. Majoritatea acestor piese funcţionează şi astăzi chiar daca au o vechime de peste 150 de ani. În această categorie sunt incluse simphonioanele, cutiile muzicale cu cilindru, baletul mecanic, păsările mecanice, păpuşa mecanică, gramofonul şi patefonul.