- Este in Campina, Judet Prahova
- Construit intre anii 1893 si 1896
- Deschis turistilor cu taxa de vizitare.
Castelul a fost construit la comanda lui Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a comemora moartea fiicei sale, care a murit la 18 ani de tuberculoza…
Bodgan Petriceicu Hasdeuera genial si a fost primul roman care a absolvit facultatea Sorbona din Franta. Primul razboi mondial a afectat castelul, care inca dinaintea mortii savantului si constructorului sau necesita reparatii. Restaurarea este realizata de catre Ateneul Popular „B.P.Hasdeu” din Campina. Apoi cel de-al doilea razboi mondial agraveaza starea constructiei pana in anul 1955 cand este inscris pe lista Monumentelor Istorice.
Castelul a fost restaurat intre anii 1962-1964 si la decizia Comisiei Monumentelor Istorice a fost transformat in muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” la initiativa profesorului de istorie Nicolae Simache (cel care a fondat aproape toate muzeele din judetul Prahova), in data de 9 aprilie 1965. Dupa cutremurul din 1977, care l-a afectat, castelul reintra intr-un lung proces de restaurare si consolidare ce dureaza intre anii 1977 – 1994 cand este partial deschis. La data de 17 iunie 1995 este pus la dispozitia publicului in intregime, dar lucrarile nu luasera inca sfarsit.
Un alt loc important in ansamblul expozitiei il ocupa preocuparile spiritiste ale lui B.P. Hasdeu. Castelul detine mai multe sali: Sala 1 este salonul de primire al doamnei Iulia Hasdeu, sotia scriitorului, unde se afla bustul de marmura al sotiei; Sala 2 – care este sufrageria cu portretele familiei pictate in medalioane, pe peretii camerei; Sala 3 – Templul castelului cel mai inalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele si un altar. In mijlocul acestui turn, in care se urca pe trepte metalice, se afla Statuia lui Iisus, sculptata de Raphael Casciani.
Razboaiele, cutremurele si ignoranta oamenilor au afectat castelul, dar statuia nu a fost atinsa niciodata. In aceasta sala se afla si 3 camere de culori diferite, albastra, rosie si verge, aceste culori fiind date de catre vitralii. Sala 4 – este biroul de lucru al lui B.P.Hasdeu in care se afla portretele savantului, al sotiei si al fiicei sale. Sala 5 este camera cu cale, dedicata Iuliei Hasdeu unde se afla papusa Iuliei, o sculptura, bustul Iuliei de Ioan Georgescu, din marmura Carra, ce a fost realizat in anul 1890, aici gasindu-se si jurnalul si caietul de matematica al Iuliei. Sala 6 este camera obscura, unde aveau loc sedintele de spiritism, care are un porumbel de piatra, o luneta astronomica, un sfesnic si o statueta a lui Iisus.
Viata Iuliei Hasdeu a fost inca din primii ani una extraordinara. La varsta de 2 ani si jumatate stia deja putina franceza si germana, la 4 ani invatase sa scrie si sa citeasca, iar la 8 ani neimpliniti a absolvit scoala primara. Tot din aceasta perioada dateaza si initiatoarele scrieri literare ale Iuliei. La varsta de 11 ani a absolvit gimnaziul la Sf. Sava din Bucuresti, precum si conservatorul, sectia Pian si Canto. Un an mai tarziu Iulia va pleca la Paris impreuna cu mama sa. In anul 1886, se inscrie la Facultatea de Litere in cadrul Universitatii Sorbona si isi stabileste tema lucrarii de doctorat pe care planuia s-o sustina la varsta de 20 de ani, „Filosofia populara la tara noastra.”
Dar un destin necrutator avea sa il desparta pe B.P.Hasdeu de fiica sa. La inceputul anului 1888, sanatatea fiicei lui este marcada de cele dintai semne ale unei necrutatoare boli, ftizia. Cu toate eforturile tatalui indurerat, la data de 29 septembrie 1889 la 19 ani Iulia se stinge din viata. Dupa aceasta tragedie, marele carturar isi dedica toata energia spiritismului, in timpul sedintelor cei doi intalnindu-se la castelul de la Campina, despre care se spune ca a fost construit dupa planurile trimise de catre Iulia din lumea de dincolo. Clima blanda si atmosfera pitoreasca de la Campina il cuceresc pe B.P. Hasdeu si se decide sa cumpere un teren si sa construiasca pe el castelul.
Legendele locale din Campina prezinta castelul foarte interesant, iar un ziarist obscur ardelean pe nume Teodor Olimpiu Albini, a avut ideea de a merge la Campina pentru a culege folclor oral legat de castelul Hasdeu.
„Noaptea, dincolo de portile ferecate ale Castelului, se aude Iulia cantand la pian. Se mai aud strigatele de Bravo ! si aplauzele batranului Hasdeu (la moartea Iuliei avea doar 50 de ani!) Uneori, pianul canta si ziua.”
„Nimeni nu calca prin fata castelului. Oamenii trec pe partea cealalta a strazii si se inchina, speriati ca de dracul. Cei aflati prin vecinatate au cerut ca Hasdeu sa fie fortat sa se mute si imobilul stafiilor sa fie daramat.”
„Ne-am suit in arbust si am stat ascunsi toata noaptea. N-am vazut cand a intrat stafia in cladire, dara la cantatul cocosilor, d-soara Iulia a iesit pe terasa din stanga. Era imbracata in rochie alba, avea flori de margarete in brate si parul prins in coc cu o stea. A doua zi dimineata, cateva fire de margarete au fost gasite de maturatorul de strada langa gardul castelului. Era in septembrie, margaretele disparusera demult. Si dl. vardist spune ca este adevarat.”
„Cand vin domnii aia sa faca spiritism cu dl. Hasdeu, lampile din casa se sting. Ieri seara, mama a aprins lampa de patru ori.”
„Daca cineva trece prin fata castelului si vrea sa injure, nu poate. Limba i se face de clei.”
„Uneori, noaptea, batranul urla ca lupul. Iese la geam, descheiat la camasa de noapte, cu ochii rosii ca rugul si striga :, ce stiu, o vorbire de vrajitor…” (Probabil: „Viens, ma fille, papaliga (asa ii spunea Iulia tatalui ei) t’attend!” – in traducere: „Vino, fiica mea, papaliga te asteapta!”
In ziua de astazi, castelul a fost transformat intr-un muzeu modern cu ghid electronic, pe langa cel uman. Castelul este refacut in totalitate, arata foarte bine, si asa inconjurat de mituri si legende este un punct de atractie ce merita vizitat.
