Manastirea Darvari

 

Manastirea Darvari se afla in Bucuresti, in sectorul doi, pe strada Schitul Darvari, ferita de ochii trecatorilor preocupati de grijile vietii cotidiene si cum spunea Nicolae Steinhardt ” nu poate sa nu atraga prin micimea, gratia si linistea lui tupilata”.

Manastirea are o obste mica alcatuita din calugari si are Hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena, al doilea Hram este  Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil si are si un al treilea hram Invierea Sfantului Lazar.

Pe terenul numit „Icoana” s-a construit o biserica mica si modesta din lemn, fara turla, ca loc de rugaciune pentru membrii familiei Darvari si pentru apropiatii acestora. Curtea bisericutei a fost imprejmuita cu ziduri groase si inalte pentru adapostirea preotilor ce slujeau in lacas.

 

Indiferent daca vremea Bucuresti este frumoasa sau nu, daca doriti sa va retrageti intr-un loc ferit de ritmul urban, aceasta ar fi una dintre optiunile cele mai bune.
   

In anul 1864 Alexandru I. Cuza a pus in aplicare legea secularizarii averilor manastiresti astfel ca si micuta manastire a fost inchisa si cele 12 calugaritele din obstea de atunci au plecat la manastirile Pasarea si Ciorogarla.
   
Schimonahul Isaia de la schitul romanesc Prodromu din Sfantul Munte Athos, in anul 1864, a cerut permisiunea ctitorilor ca monahii prodromiti ce trec prin locurile acelea sa se poata adaposti in chiliile goale ale manastirii. Monahii veneau in tara pentru a strange ajutoare. In schimb acesti monahi savarseau sfintele slujbe dupa oranduiala manastireasca.
   
In acest fel intre anii 1869-1959 in aceasta manastire au vietuit monahi prodromiti, dar nu au incheiat nici un act cu ctitorii prin care sa dobandeasca vreun drept asupra manastirii. Primul staret a fost Schimonahul Isaia, caruia i-a urmat din anul 1910 pana la desfiintarea schitului, in anul 1959, Arhimandritul Simeon Ciumandra, care era un om foarte duhovnicesc, cu preocupari intelectuale si din acest motiv era cautat de catre multi oameni de stiinta, politicieni, artisti si scriitori ai acelor timpuri, astfel in chilia lui se adunau des personalitati ca Tudor Arghezi, sculptorul Gheorghe ANghel sau profesorul N. Serban Tanasesco.
   
In 1959 regimul comunist a inchis manastirea si a evacuat obstea formata din 13 calugari, pe care i-a trimis la manastirea Cernica, si a transformat schitul in biserica de mir, ca filiala a bisericii Icoanei.
   

Biserica s-a redeschis dupa 1989, pictura fiind spalata de fumul ce s-a adunat in timp si a fost restaurata de catre Parintele Sofian, staretul Manastirii Antim. Prin purtarea de grija a P.F. Parinte Patriarh Teoctist, schitul Darvari a fost redeschis in anul 1996, reluandu-si statutul de asezamant monahal. In anul 2002 sunt refacute chiliile deteriorate.