Biserica de lemn din Sic

Biserica de lemn din Sic este un lăcaş de cult, a cărui existenţă începe în anul 1731, fiind ulterior declarată monument istoric al judeţul Cluj. Biserica este ridicată pe o colină mică a satului, în partea denumită „Jeleri”, denumire provenită de la numele ţaranilor fără pământ sau cu pământ puţin din Transilvania evului medieval, care munceau pe moşiile nobililor şi care au trăit şi aici. 

 

Biserica este ridicată din lemn de stejar şi are un plan dreptunghiular, cu absida altarului decroşată, poligonală cu patru laturi. Ca şi dimensiuni, are o lungime de 8,05m şi o lăţime de 5,42 m. Este prevăzută pe latura sudică cu pridvor deschis, cu patru stâlpi, unde se află şi intrarea în biserică. Interiorul bisericii este împărţit în trei încăperi: pronaos, naos şi altar. Pronaosul este separat de naos printr-un perete prevăzut cu o deschizătură de forma unei uşi, frumos decorat. Pronaosul este tăvănit, în timp ce naosul este acoperit de o boltă semicirculară.

 

 

Interiorul bisericii este pictat, în prezent, aflându-se într-o stare de degradare. Se pot observa în naos scene din atât din Noul, cât şi din Vechiul Testament. În absida altarului sunt pictaţi Arhanghelii Mihail şi Gavril, protectorii bisericii, precum şi Maica Domnului şi Sfânta Treime. Pereţii sunt împodobiţi şi cu icoane şi stergare frumos brodate. Iconostasul are trei intrări, cu uşile împărăteşti pe care sunt reprezentate şase scene, Buna Vestire, Arhanghelul Gavril şi cei patru Evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan. 

 

Deasupra pronaosului se ridică un turn-cloponiţă, prevăzut cu un foişor în console, cu galerie deschisă, acoperită de o fleşă, cu bază octogonală. La exterior, biserica nu este decorată, decât în zona portalului de intrare, care prezintă ca elemente de decor motivul rozetei şi al frânghiei răsucite. Uşa este realizată dintr-o singură bucată de lemn, iar în partea sa superioară, se află o cruce sculptată cu rozete la capătul fiecărei lături, sub ea fiind trecut anul 1731 în cifre chirilice, reprezentând anul ridicării bisericii. 

 

Biserica adăposteşte icoane ce datează din prima parte a sec. al XVIII-lea şi care îi reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, Sfântu Gheorghe sau Hristos Pantocrator.