De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este un loc cu încărcătură spirituală, situat într-un loc pitoresc, al cărui istoric se întinde pe o durată de sute de secole!
- Este în sat Rădăşeni, comuna Rădăşeni, judeţ Suceava
- Construit la începutul sec. al XVII-lea
- Poartă Hramul „Sfântul Mercurie şi Sfânta Ecaterina”
- Deschis turiștilor.
- Cod monument Istoric: SV-II-m-A-05597
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: tot timpul anului
- Sărbătoare anuală: 25 noiembrie
Amplasată pe un deal al satului Rădăşeni, biserica de lemn „Sfântul Nectarie şi Sfânta Ecaterina” a fost ctitorită la începutul sec. al XVII-lea de către Ştefan Tomşa al II-lea, domnitor al Moldovei între anii 1611-1615 şi 1621-1623). În acest sens, există o linguriţă de aur pentru împărtăşanie, pe care stă inscripţionat în limba slavonă următorul text: „Şi am dat-o pre ea, spre a se ruga pentru noi, în biserica din satul Rădăşenii, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io Ştefan Vv. Tomsovici” şi care, în prezent, se află la mănăstirea Neamţ. O altă dovadă este şi inscripţia de pe o cruce de marmură din curtea bisericii, care spune astfel: „Ctitorul bis. Este Ştefan Tomşa 1611”.
Biserica este ridicată din bârne de brad, îmbinate „în cheotori” şi are un plan sub formă de navă, cu absida altarului pentagonală, decroşată. Interiorul lăcaşului de cult este împărţit în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar. Pridvorul este închis şi se află pe latura de sud, unde se află şi intrarea principală în biserică. Însă, mai există încă o intrare pe peretele de sud a altarului.
Pridvorul, căptuşit cu scânduri, este de formă pătrată şi are două ferestre. A fost adăugat ulterior, în anul 1909. Pronaosul este de formă poligonală în partea de vest şi are o fereastră. Este separat de naos printr-un perete, continuu în partea inferioară şi discontinuu în partea superioară. Naosul este de formă dreptunghiulară şi are trei ferestre, două pe peretele sudic şi unul pe cel nordic, care se termină într-un arc roman. O boltă semicilindric acoperă pronaosul, naosul şi altarul.
În ceea ce priveşte pictura interioară, această stă sub semnătura călugărului Iulian, fiind realizată în anul 1876. În ceea ce priveşte altarul, acesta a fost realizat în anul 1875, de către călugării Iulian, Chelsie şi Ioan, eveniment ce este pomenit pe icoana Sf. Nicolae de pe catapeteasmă şi care spune că „s-au zugrăvit sfântul altar în anul 1875 de robii lui Dumnezeu ieromonahii Iulian, Kelsie și Ioan, trei frați pentru iertarea păcatelor sale, dimpreună cu Ioan Irimescu, fiind ucenic pentru a lui mântuire”.
Pictura de pe bolta naosului şi din altar datează din anii 1935-1938 şi a fost executată de pictorii Victor Gallin şi Ştefan Streinu din Botoşani, iar între anii 1998-2008 trecând printr-un proces de restaurare. Tabloul votiv al bisericii a fost pictat între anii 1875-1876 şi îi reprezintă pe voievodul Ştefan Tomşa şi Doamna Elena, ţinând în mână chivotul bisericii, şi se află pe peretele sudic al naosului.
La exterior, biserica prezintă elemente de decor, precum împletituri de opturi cu inele rotunde, doar pe ancadramentul uşii de intrare în pronaos, care este şi cea originală. Nu lipsesc elemente de decor nici pe interiorul ancadramentului, unde se găsesc vrejuri sinuoase şi bobobi de lalea stilizaţi.
Acoperişul este din draniţă, iar turnul clopotniţă nu se ridică deasupra pronaosului, ci este separat de biserică.În anul 2004, biserica de lemn din Rădăşeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice ale judeţului Suceava.
Date de contact: sat Rădăşeni, comuna Rădăşeni, judeţ Suceava. |