Biserica de lemn din Fodora

Pentru că este un monument istoric, a cărui existenţă se întinde pe o perioadă de aproape 200 de ani!

Biserica de lemn din Fodora este un lăcaş de cult, declarat monument istoric, ce îşi începe existenţa în anul 1817.   

 

Biserica are plan dreptunghiular, cu absida altarului decroşată, cu cinci laturi. Este împărţită în trei încăperi: pronaos, naos şi altar. Intrarea în biserică se face pe latura de sud, unde se află şi o prispă deschisă, care se continuă şi pe latura de vest. 

Pronaosul este separat de naos printr-un perete de lemn, în partea superioară prevăzut cu deschizături şi decorat cu stâlpi de lemn sculptat, pentru ca şi femeile să poată lua parte la slujbe. 

 

Naosul este prevăzut cu un cor de dimensiuni mici pe a cărui balustradă se află şi pisania bisericii scrisă în limbile română şi maghiară care spune că „Aceasta biserica s-au zidit in anul 1817 fiind paroh locului popa David, ficurator Blajan Luput, cantor Tecariu Cozma, clopotariu Capilne Constantin. S-au zugravit cu cheltuiala a tot satul impreuna, in anul 1822 prin umiliti zugravi anume Lazar Tocaci si Iosif Biro de la Orghiz”. 

 

Naosul este acoperit cu boltă semicilindrică, ca şi altarul, care în acest caz, bolta este puţin retrasă la pereţi şi se termină într-un timpan. 

 

 

Biserica a fost pictată în anul 1822 de către zugravii Lazăr Tocaci şi Iosif Biro de la Orghiz, acest fapt fiind, de asemenea, consemnat în pisania de pe balustrada corului. Din păcate, pictura interioară a bisericii a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, însă se mai poate observa scena celor cinci fete înţelepte din pronaos, prezentă în lăcaşurile de cult din nord-vestul Transilvaniei. Scenele sunt însoţite şi de explicaţii în patru limbi: română, latină, maghiară şi germană.

 

În data de 30 august 1839, biserica este sfinţită de episcopul Ioan Lemeni, acest eveniment fiind consemnat într-un document prins pe masa altarului cu câte o pecete în fiecare colţ al său şi care spune ”Aceasta sfanta besearica intru cinstea [Sfantului Erarh Nic]olae spre marirea lui Dumnezeu zidita s-au sfintit prin Ioann Lemeni a Romanilor, Grecilor, Sarbilor de leajea greceasca onita in Marele Principat al Ardealului si partile lui inpreunate Episcop al Fagarasului in anul 1839 luna lui August 13”. 

 

La exterior, turnul bisericii se remarcă prin înălţimea sa. Se ridică deasupra pronoasului, fiind prevăzut cu o galerie deschisă, cu arcade semicirculare şi acoperită cu un coif alungit, care la baza sa pătrată este înconjurată de câte un turn de dimensiuni mai mici. 

 

În anul 2005, s-a construit o biserică de zid cu hramul „Sfântul Prorooc Ilie” care a înlocuit această biserica de lemn. 

 

În anul 2009, biserica de lemn „Sfântul Nicolae” trece printr-un proces de restaurare şi consolidare, refăcându-i-se acoperişul care ajunsese într-o stare de degradare. În prezent, în biserică nu se mai ţin slujbe.