Pestera Muierilor

• Este în Baia de Fier, Județ Gorj
• Unitate geografică: Depresiunea Getică
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da
• Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

Peștera Muierilor se află în Depresiunea Getică a Olteniei, pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier, județul Gorj şi s-a format ca urmare a sculptării de către râul Galbenul în calcarele mezozoice. În jurul toponimiei peşterii Muierilor au fost ţesute două legende.

Prima legendă spune că, în vremurile de demult, când bărbaţii plecau în războaie, peștera ar fi adăpostit femeile şi copii, de aici şi numele, funcţionând ca o cetate naturală. O a doua legendă susţine că în timpul zilelor de secetă, femeile s-ar fi aşezat în faţa intrării în peşteră, deoarece aerul care venea din interior le-ar fi uşurat munca de răsucire a firului. Mai mult, acestea ar fi pus la topit în gururile de apă, inul şi cânepa.

Un punct de cotitură în istoria peşterii l-a reprezentat electrificarea acesteia care a avut loc între anii 1963- 1978, fapt ce a dus la vizitarea ei de un număr din ce în ce mai mare de turişti, mai ales şi pentru motivul că era prima peşteră electrificată din România. Nu a trecut mult timp pentru a deveni cel mai vizitat obiectiv speologic din ţară. Peştera are o lungime de peste 3500 metri, se desfăşoară pe patru niveluri şi prezintă mai multe intrări.

Nu se ştie cu exactitate când a fost descoperită peştera Muierilor, însă prima menţionare în scris a acesteia provine dintr-un chestionar arheologic realizat în anul 1870 de arheologul Alexandru Odobescu. De-a lungul timpului, în interiorul peşterii s-au realizat descoperiri arheologice, paleontologice, geomorfice şi mineralogice, care îi atestă adevărata sa valoare.  

Întregul sistem de galerii este orientat spre nord-est, acest fapt fiind explicat prin trecerea apelor râului Galbenul prin fisurile din roci. Dacă doriți să intrați în peșteră și nu știți ce poartă de acces să folosiți, vă spunem că aveți la dispoziție 3 intrări: în partea de nord, de est şi de sud. Folosind accesul în peşteră din partea de nord, după ce veţi parcurge în jur de 130 m, veţi observa o stalagmită de forma unei cupole gotice mici, după care se va intra în Sala Altarului, ce are o înălţime de 17 m. În continuare, se ajunge la galeria „Poarta Altarului”. 

Sala Turcului este considerată una dintre cele mai splendide săli ale etajului imediat următor, unde puteți admira domuri şi stalagmite de dimensiuni mari şi care de-a lungul timpului au căpătat forme bizare, pentru care au primit denumiri hazlii precum Moş Crăciun, Turcul, și multe altele. 

Zona de nord se întinde pe o lungime de 1,6 km de tunele şi labirinturi, iar accesarea acestui sector se face printr-o galerie îngustă, situată în partea de vest a planului superior. Principalele galerii ale sectorului de est sunt Galeria Bazinelor şi Galeria Excentricului, unde se găsesc multe sedimente, gropi cu o adâncime ce variază între 10-15 m, precum şi o multitudine de concreţiuni. Punctul maxim de surprindere și de interes este în Sala Roșie a Luminii, unde există un mineral destul de rar, din fosfo-carbonat de calciu, a cărui caracteristică este de a prelua toate formele calciului din peșteri: stalagmite, stalactite, și multe altele.

O altă galerie interesantă este Galeria Urşilor, care după cum sugerează şi numele, este locul în care au fost identificate numeroase urme şi schelete ale urşilor ce-şi aveau bârlogul acolo şi care datează din perioada cuaternară.

Sala Perlelor are un tavan de înalțime mică, iar pe alocuri poate fi şi mai mică de 1 metru, însă principalul punct de atracţie îl reprezintă perdeaua de piatră de la intrare, denumită „Valul Miresei”. De asemenea, şi podeaua este de o formă aparte, şi anume de mozaic, conturată de cristalele şi perlele de peşteră.  

În anul 1955 Peştera Muierilor este declarată Rezervaţie Speologică şi Monument de Rezervaţie Naturală.