Muzeul Etnografic Ceangaiesc din Zabala

Muzeul Etnografic Ceangăiesc se află în comuna Zăbala, judeţul Covasna, pe strada Gării nr. 789. Colecţia care a stat la fondarea muzeului i-a aparţinut lui Pozsony Ferenc, profesor de etnografie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi a fost expusă la începutul anilor 1970 într-o casă ţărănească, ridicată la începutul sec. al XX-lea. De-a lungul timpului, colecţia s-a mărit şi diversificat cu obiecte şi din zona Ardealului şi Moldovei. 

 

Termenul de ceangăi este folosit pentru denumirea etnografică a trei grupe de oameni din localitatea Ghimeş (judeţ Bacău), Ţara Bârsei (judeţul Braşov) şi din Moldova. 

Ceangăii din localitatea Ghimeş sunt de naţionalitate maghiară şi confesiune romano-catolică, cei din Ţara Bârsei sunt de naţionalitate maghiară şi confesiune evanghelică luterană, iar cei din Moldova sunt de naţionalitate maghiară şi română şi de confesiune romano-catolică. 

 

În anul 1993, muzeul a organizat prima expoziţie intitulată “Arta tradiţională din Zăbala”, iar în anul 2003, prima expoziţie cu caracter permanent, “Cultura tradiţională a ceangăilor din Moldova”. 

 

În anii următori, studenţii de la secţia de etnologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj s-au ocupat de inventarierea, descrierea şi digitalizarea colecţiei. În anul 2004, Asociaţia Pro Museum Zăbala devine proprietara colecţiilor şi imobilelor muzeului, iar începând cu anul 2005, devine secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna. 

 

Anul 2007 reprezintă un an important pentru muzeu, când a primit aviz de funcţionare din partea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, fiind susţinută de Consiliul Local al comunei Zăbala, Consiliul Judeţean Covasna şi mai multe fundaţii culturale.

Colecţia ceangăiască prezintă piese de mobilier din interioare de case tradiţionale din zonele Lespezi, Oituz Bacău, Pustiana, textile de casă, covoare, ştergare, piese de ceramică, icoane, instrumente muzicale, porturi populare, fotografii, care recrează universul spiritual şi profan al ceangăilor. Colecţia a fost constituită de Pozsony Ferenc, împreună cu diverşi colaboratori de la Asociaţia Etnografică Kriza János din Cluj-Napoca şi membri ai Catedrei de Etnografie şi Antropologie Maghiară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca. 

Alte colecţii importante ale muzeului sunt şi colecţia secuiască, colecţia românească din Zăbala, colecţia săsească şi colecţia rromilor. 

 

Colecţia secuiască este împărţită la rândul ei în mai multe colecţii: ceramică, moblier, textile, port popular, unelte şi colecţia istorică. 

 

Colecţia de ceramică cuprinde diverse obiecte de ceramică, de la oale, vase, ulcioare, la farfurii, castroane, din sec. al XVIII-XIX-lea, din regiuni precum Corund, Mădăraş, Vadul Crişului, Rădăuţi, Turda etc., însă valoarea îi este dată de cahlele de ceramică, în număr de 200 de bucăţi, ce dateză din sec. XV-XIX. 

 

Colecţia de mobilier din Zăbala cuprinde interioare ţărăneşti începând din sec. al XVIII-lea, lăzi de zestre pictate în sec. al XIX-lea, precum şi alte piese de mobilier de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea. 

 

Colecţia de textile prezintă piese de textile din interioarele caselor ţărăneşti, precum şi din viaţa familială şi cea de zi-cu-zi, iar cea de port popular, porturi populare de la începutul sec. al XX-lea şi până în prezent. 

În ceea ce priveşte colecţia de unelte, aceasta este constituită din diverse obiecte de uz casnic (castroane, ciubăre pentru apă), precum şi cele folosite în ocupaţiile meşteşugăreşti (piloage de cartof, râşniţe, ciocan, lopată de lemn pentru cereale, roată de tors etc.). 

 

Colecţia istorică este constituită din fotografii ale unor evenimente istorice, precum şi din obiecte din primul şi al doilea război mondiale, precum şi obiecte care au aparţinut familiei contului Mikeş. 

Colecţia românească din Zăbala reconstituie universul familiilor româneşti care au trăit în Zăbala, cu tot cea ce presupune, interioare ţărăneşti, piese de mobilier, obiecte de uz casnic, textile de casă, porturi tradiţionale locale de la începutul sec. al XX-lea. De asemenea, sunt expuse obiecte de ceramică, textile şi din alte zone ale ţării, cum ar fi Oaş, Făgăraş, Bistriţa, Crişana, Banat, Vrancea, Bucovina etc. 

 

 

Colecţia săsească, constituită din obiecte de ceramică, textile, porturi tradiţionale, fotografii, filme documentare, a fost constituită la sfârşitul sec. al XX-lea. Zonele ilustrate sunt Sibiul, Sighişoara, Ţara Bârsei şi Bistriţa. 

Colecţia rromilor din judeţul Covasna prezintă produsele realizate de meşteşugarii rromi, de la ţigle arse, mături, la coşuri împletite. De asemenea, sunt expuse şi uneltele folosite în confecţionarea produselor de mână.