Biserica domneasca Ruginoasa

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este un lăcaş de cult de la începutul sec. al XIX-lea ce impresionează prin cele patru coloane cu capiteluri ionice de la intrare, aspect arhitectural întâlnit şi la Palatul Sturzeştilor!

Este în satul Ruginoasa, judeţ Iaşi
Construit în anul 1811
Poartă Hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina”
Deschis turiștilor.

Cod monument Istoric: IS-II-m-B-04238.02
Ctitor: vistiernicul Săndulache Sturza
Trasee amenajate: da
Condiții de vizitare: tot timpul anului
Sărbătoare anuală: 15 august – „Adormirea Maicii Domnului” şi 25 noiembrie – „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina”

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” se află în satul omonim, sat atestat documentar în anul 1596, şi este face parte din Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza, încris pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Iaşi. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, mai este cunoscută şi sub numele de Biserica Domnească din Ruginoasa şi îşi începe existenţa în anul 1811, pe locul uneia din lemn, ctitor fiind marele vistiernic Săndulache Sturza.

În anul 1804, însă, acesta l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a-i construi o reşedinţă pe locul vechilor case boiereşti ale strămoşilor săi, care a realizat-o în stilul neogotic al acelor vremuri. Pentru amenajarea parcului din jurul reşedinţei l-a angajat pe grădinarul german Mehler.

Biserica are un plan în formă de cruce, cu turlă-cloponiţă care se ridică deasupra pronaosului. Deasupra noasului se află o calotă mare. Pictura interioară a fost realizată în anul 1818 de către zugravul Boromir. Tot acesta a pictat şi catapeteasma. În prezent, din vechea pictură s-au păstrat doar câteva icoane, ce au fost restaurate în anul 1986. Este vorba de Sfinţii Evanghelişti de pe bolta naosului.

Biserica se remarcă prin prezenţa a patru pilaştri cu capiteluri ionice care susţin un fronton în formă triunghiulară. De asemenea, se remarcă şi prin cupola sa rotundă, care o face împreună cu biserica de la Leţcani, din judeţul Iaşi, să fie singurele de acest fel din Moldova.

Biserica are o lungime de 32 de m, lăţime de 17 m şi înălţime de 37 de m. La exterior, biserica nu este pictată, însă prezintă elemente de decor sub formă de pătrat sau romn la cornişă.

Catapeteasma actuală datează din jurul anului 1950, fiind realizată în Atelierele Institutului Biblic din Bucureşti. În partea dreaptă a pronaosului se află cripta familiei Sturza, iar în partea stângă sunt pictaţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi soţia sa, doamna Elena. Clopotul mare al bisericii ce datează din anul 1817 nu mai este folosit în ziua de astăzi, ci este amplasat în curtea bisericii. Pe el stă inscripţionat anul ridicării bisericii, precum şi câteva informaţii despre ctitorii săi.

În anul 1862, ansamblul de la Ruginoasa este achiziţionat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care îl renovează, palatul ajungând să fie ipotecat de Banca Moldovei. În această perioadă, este renovată şi biserica. În anul 1864, de Paşti, are loc inaugurarea oficială a Palatului de la Ruginoasa.

În anul 1873, domnitorul A. I. Cuza moare în oraşul Heidelberg din Germania, iar osemintele sale sunt aduse la Palatul de la Ruginoasa, unde sunt înmormântate într-un cavou amenajat lângă biserică. Tot aici au fost aduse şi osemintele mamei acestuia, Sultana Cuza, precum şi ale fiului acestuia, Dimitrie Cuza (1864-1888) care se sinucisese din dragoste.

Între anii 1907-1908, biserica a trecut printr-un proces de reparaţii, când a fost construită şi o criptă în biserică, acoperită cu marmură albă de Carrara, unde în anul 1907 au fost mutate osemintele domnitorului A.I.Cuza într-o cutie de argint pusă într-un sicriu din stejar. Tot acum a fost mutată în biserică şi racla de lemn cu osemintele celor doi fii ai săi adoptivi, Alexandru şi Dimitrie.

În primăvara anului 1944, osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost luate de un soldat din Ruginoasa şi duse la Mănăstirea Curtea de Argeş, biserica nescăpând de efectul distructiv al războiului, fiind distrusă parţial. În anul 1946, osemintele au fost mutate din nou, dar, de data aceasta la Biserica Trei Ierarhi, unde a fost amenajată o criptă.

Abia între anii 1955-1958, biserica este reparată, sub supravegherea preotului Constantin Enache. Între anii 1970-1980, au loc mai multe modificări, astfel că se construieşte un gard în jurul bisericii, turla clopotniţă de la intrarea în curte şi o cază de prăznuire. De asemenea, se înlocuieşte clopotul vechi şi se introduce încălzire centrală.

Între anii 1986-1989, pictura interioară a bisericii trece printr-un proces de restaurare, lucrare de care s-a ocupat pictorul restaurator Romeo Andronic.

Biserica a fost refinţită în data de 22 august 1992 de către mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei şi Bucovinei. Pe lângă hramul „Adormirea Maicii Domnului”, biserica poartă şi hramul „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina”.