Biserica de lemn din Apahida

Biserica de lemn din Apahida, inclusă pe lista monumentelor istorice ale judeţului Cluj, a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi de lemn în anul 1806, de către meşterul Ioan Ghiran din Nădaş. 

 

Biserica are plan dreptunghiular, cu altar poligonal. Este construită din bârne de brad, încheiate în două feluri de cheotori, drepte şi nemţeşti. Pronaosul este tăvănit, deasupra căruia sunt ridicaţi stâlpii de susţinere ai turnului clopotniţă. Acesta are baza pătrată şi este prevăzut cu o galerie deschisă, ce are câte două arcade semicirculare pe fiecare latură a sa. Se termină cu un coif înalt de formă octogonală, însă nu mai sunt prezente turnurile mici ce înconjoară turnul clopotniţă, caracteristică a bisericilor din nord-vestul Transilvaniei. 

 

 

 

Pronoasul este separat de naos printr-un perete prevăzut cu o deschizătură sub formă de poartă, încadrată de-o parte şi alta de trei deschizături sub formă de ferestre, cu partea superioară rotunjită. Naosul are boltă semicirculară, la mijloc împodobită cu un arc dublu, decorat cu încrustaţii similare cu cele ale bisericii de lemn din Aghireşu. Biserica nu are pridvor, intrarea făcându-se direct în pronaos printr-o uşă din lemn, ale cărui ancadramente laterale sunt încrustate cu motive florale şi cel al rozetei.  

 

 

Interiorul bisericii a fost pictat în ulei pe pânză în anul 1806 de zugravul Ioan Pop din Românaşi (fost Unguraşi), din judeţul Sălaj. Din păcate, starea actuală a picturii lasă de dorit, aflându-se într-o stare avansată de degradare.   

 

În trecut, biserica a avut trei clopote, însă în timpul celui primului Război Mondial, în anul 1917, austro-ungarii le-au confiscate pe cele două mari, lăsand-o doar pe cea micăşi toaca. În anul 1924, biserica a mai cumpărat un clopot, din donaţiile făcute de credincioşi. 

 

De-a lungul timpului, biserica a adăpostit icoane ce datau din sec. al XVIII-lea, din zonele Călatei, Gilăului, Hăşdatelor şi Clujului.