Turnul Sfantul Nicolae din Lugoj

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Banat, obiectiv ce nu ar trebui ratat dacă vă aflaţi în apropiere.

Este în Lugoj, Județ Timiș
Construit în 1402
Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

Ctitor: Cătălina Perian
Condiții de vizitare: deschisă turiștilor

Turnul existent și astăzi a făcut parte din corpul vechii mănăstiri Sfântul Nicolae, ctitorită între secolele XIV-XV. Se spune că ea ar fi fost realizată de către călugării veniţi din Țara Românească. În anul 1726, această biserică a fost distrusă, în urma luptelor cu turcii, dar a fost reparată, așa cum se arată în inscripţia de pe turnul păstrat și astăzi. Pe faţada acestuia s-a sculptat chipul în basorelief al Sfântului Nicolae, datat din secolul al XVII-lea. De asemenea,tot pe faţadă, sub chip, se poate observa şi pisania care constă din următorul text: „(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LESIA PER ME IOANNEM RATZ DE MEHEDIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM DISTRICT(U)UM LUGOS, CARANSEBES ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726 DIE 19(A) JUNII”.

Turnul Sfântul Nicolae a fost ridicat în 1402 de soţia banului Nicolae Perian, Cătălina, ceea ce îl face să fie unul dintre cele mai vechi monumente ale bisericii ortodoxe din Lugoj. În anul 1726, biserica mănăstirii „Sfântul Nicolae” a trecut printr-un proces de restaurare şi consolidare, supravegheat de administratorul şef al districtelor Lugoj, Caransebeş şi Mehadia, Ioan Ratz de Mehadia, perioadă în care şi turnul este refăcut, de data aceasta în stil baroc.

De-a lungul timpului, și a diverselor evenimente care au marcat acea perioadă, clădirea a suferit degradări și a fost nevoie de cel puțin trei renovări. Cimitirul din jurul bisericii datează încă din anul 1791, făcându-l să fie cel mai vechi cimitir din Lugoj. Se spune că ar fi avut multe cavouri subterane, precum şi o gropniţă identificată sub biserică. În anul 1837, biserica ajunge în proprietatea locuitorilor de religie greco-ortodoxă. În anul 1879, biserica va fi demolată, fiind păstrat doar turnul. Chiar dacă nu are o înălțime considerabilă, turnul păstrează elemente specific stilului bănățean.

Potrivit celui mai vechi inventar păstrat, biserica „Sfântul Nicolae” avea în dotare 14 cărţi, din care 9 în limba română, fapt ce demonstrează că slujbele se ţineau în limba română, precum şi vase de argint, aurite sau din fier, două clopot etc.