Castrul Roman de la Orheiul Bistritei

• Cod monument istoric: BN-I-s-A-01377
• Condiții de vizitare: deschis tot timpul anului

Castrul Roman de la Orheiul Bistriţei se află în satul omonim, comuna Cetate, judeţul Bistriţa Năsăud. Localitatea se află în apropiere de oraşul Bistriţa Năsăud şi este accesibilă prin drumul naţional DN173.

Acest castru a început să fie documentat de cercetătorii saşi la mijlocul secolului al XIX-lea, însă există informaţii conform cărora anumite obiecte, precum o inscripţie fragmentară şi monede, au fost descoperite în localitate la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Ruinele ce se observă astăzi au făcut parte dintr-o aşezare romană amenajată în jurul secolelor II-III, constituită din garnizoana Cohortei I Hispanorum militaria, Cohorta I Alpinorum, Cohorta I Ubiorum, Ala Illyricorum. Aşezarea romană avea dimensiunile de 203 mp lungime şi 144 mp lăţime, ceea ce însemna aprox. 3 hectare. Tipul castrului este de tip auxiliar, iar pereţii fortificaţiilor au fost înălţaţi din piatră, cu grosime de 1,3 metri.

Impresionant este faptul că, în timpul săpăturilor arheologice, aici s-au găsit monede de bronz din vremea mai multor împăraţi: Traian, Alexandru Sever, Septimius Severus, Antonius Pius, Caracalla și Lucius Verus.

Castrul roman a fost aşezat pe un loc plan, pe malul stâng al râului, la marginea de vest a localităţii. Astăzi, o mare parte din aşezarea antică a fost acoperită de case, grădini, biserica evanghelică şi clădirea şcolii. De asemenea, partea sud-vestică este acoperită în întregime de cimitirul evanghelic. La faţa locului, castrul este greu de identificat. Acest lucru se datorează faptului că de-a lungul timpului, din locul acesta s-a scos piatră pentru construcţiile locale, precum biserica evanghelica, casa parohială, şcoala, diverse case şi gospodării. Ulterior s-au făcut şi plantări de pomi fructiferi şi legume, care au dus la dispariţia castrului.

Poziţia strategia a castrului era una extrem de importantă şi de aceea aceste locuri merită a fi descoperite de turişti. Chiar dacă astăzi există doar mici bombări ale terenului ce indică prezenţa castrului, acestea pot dezvălui lucruri interesante pasionaţilor de istorie.

În anul 1959, în urma săpăturilor arheologice efectuate, a fost descoperit drumul roman care ducea la castrul roman dinspre vest, drum care se află la o distanţă de albia Budacului, pe teritoriul satului Jeha. Între anii 1959-1960, a fost scos la iveală complet un cuptor de ars cărămizi în formă de potcoavă, care se afla pe partea dreaptă a văii Budacului, la aproximativ 600 de m spre NV de castru. Cele mai multe obiecte descoperite pe teritoriul castrului au fost obiecte sau fragmente de ceramică, ceşti şi oale neornamentale, ce datează din sec. al II-lea, precum şi unelte arme, cuie, piroane, chei de bronz etc.

În urma săpăturilor arheologice realizate până în prezent, s-au analizat următoarele elemente constitutive ale castrului roman: clădirea comandamentului (principia), pretoriu, şanţurile de apărare, berma, zidul de incintă şi agger-ul castrului, urmând ca celelalte, precum, drumurile interioare, porţile, turnurile de curtină, bastioanele de colţuri, etc. să fie şi ele analizate.