Biserica Marcuta

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este a doua cea mai veche biserică din Bucureşti!

• Este în Bucureşti
• Construit în 1586-1587
• Poartă Hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

• Cod monument Istoric: B-II-m-A-18157.01
• Condiții de vizitare: deschis turiștilor tot timpul anului
• Sărbătoare anuală: 8 Noiembrie

Biserica Mărcuţa se află în apropiere de Spitalul de Urgenţă „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti. Una dintre cele mai vechi biserici din capitală, biserica este întrecută ca vârstă doar de biserica din Curtea Veche din centrul istoric. Atestandu-i-se valoarea cultural-istorică, biserica a fost încadrată pe Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii şi Cultelor, ca parte a ansamblului Mănăstirii Mărcuţa.

Vechiul monument istoric a fost construit între anii 1586-1587 de către marele logofăt Dan şi a fost mănăstire până în anul 1864. Incredibil este faptul că încă păstrează biserica originală, turnul-clopotnita şi zidul împrejmuitor, în forma care le-a fost dată la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Posibil ca numele bisericii sa provină de la nepoata vistuernicului Dan, Vișana, fata armaşului Marcu, care a întreprins reparaţii bisericii.

Biserica Mărcuţa este unul dintre cele mai bine conservate edificii din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Planul construcţiei este de tip sârbesc, inspirat de Mănăstirea Cozia, în formă de cruce, având o structură de tip naos cu turlă, pronaos şi altar. Decoraţia exterioară rămâne cel mai valoros element al bisericii. Faţadele exterioare sunt decorate în fâşii alternative, câte trei rânduri orizontale de cărămidă aparentă, întrerupte de câte două cărămizi aşezate vertical.

Mănăstirea Mărcuţa, alături de Mănăstirea Văcăreşti şi Mănăstirea Plumbuită, constituiau un lanţ strategic de fortificaţii, folosite ca adăposturi în cazul năvălirilor duşmane. Mănăstirea Mărcuţa are trei rânduri de porţi, iar după renovările din 1632-1654 fortificaţiile au putut fi folosite şi pentru utilizarea armelor de foc.
Mănăstirea a îndeplinit şi rol sanitar. Astfel, în timpul ocupaţiei austriece se amenajează aici adăposturi pentru bolnavii din timpul „ciumei lui Caragea” (1813-1814); în incinta spitalului de la Mărcuţa a lucrat Dimitrie Caracaş, primul medic al Bucureştiului, cel care a organizat serviciul sanitar al ţării. Ulterior, după 1820, aici este înfiinţat şi un ospiciu pentru bolnavi psihic, ce va funcţiona până în 1925. În Mănăstirea Mărcuţa este internat pentru tratament Mihai Eminescu, de aici fiind transferat la Institutul Caritatea.