Ruinele cetăţii Adrian

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că sunt ultimele vestigii arhitectonice ale unei cetăţi regale din perioada medievală, ale cărui începuri se află în sec. al XIII-lea!

• Este în Sălard, la 27 de km de Oradea, judeţ Bihor
• Construit în sec. al XIII-lea
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

Pe malul drept al râului Barcău, între satele Sălard şi Sântimreu, ochii privitorului se opresc asupra ruinelor unui donjon…

• Cod monument Istoric: BH-II-s-B-01198
• Trasee amenajate: nu
• Condiții de vizitare: tot timpul anului

Este vorba despre ultimele vestigii arhitectonice ale unei cetăţi a cărei istorie începe în sec. al XIII-lea. Cetatea a fost construită după năvălirea tătarilor din anii 1241-1242 de către prim-magistratul Geregye Pál, care apare amintit într-un document drept domnul Văii Barcăului. Acesta a construit şi cetatea Şoimi, care se număra printre centrele domeniilor clanului Geregye, alărturi de cetăţile Adrian şi Cheresig.
Numele cetăţii provine de la numele satului existent încă din evul mediu, Adrian, şi a fost o cetate de dimensiuni mari, ridicată din piatră, cărămidă şi lemnărie, cu un sistem foarte bun de apărare, fiind înconjurat de râul Barcău. Timp de câteva secole, cetatea a ţinut piept atacurilor, însă în anul 1277, Regele Ladislau IV Cumanul a asediat cetatea, obligându-l pe comandantul acestuia, Miklós, să se predea.  
Ulterior, a donat-o lui Toma din neamul Borsa. În anul 1294, trupele conduse de regele Endre al III-lea au asediat cetatea Adrian, dar fără succes. În anul 1316, regele Károly Róbert reuşeşte să cucerească cetatea, pe care o va lua de la palatinul Kopasz, membru marcant al familiei Borsa, şi o va stăpâni până în anul 1395. În anul 1936, regele Zsigmond a donat-o familiei Csáki în semn de recunoştiinţă pentru vitegia lor, cetatea rămânând în posesia lor până la mijlocul sec. al XIX-lea.

În toamna anului 1604, groful Giacomo Barbiano de Belgiojoso, comandantul suprem al Ungariei de Sus, căpitan al oraşului Kassa, a dispus concentrarea de trupe şi forţe în cetatea Adrian, aflată la vremea aceea în proprietatea imperială. De aici, peste 10.000 de soldaţi austrieci au pornit spre cetatea lui Bocskai din Kerebi pentru a o distruge în întregime. Familia Csáky a rămas loială faţă de Bocskai şi faţă de principii care i-au urmat.

În anul 1613, în cetatea Adrian a locuit văduva Csáky Istvánné. În anul 1659, cetatea a fost în slujba principelui, iar în anul 1660, aici a fost stabilită curtea domnească a lui Barcsai Ákos, principe al Transilvaniei între 1658-1660. În anul 1711, cetatea Adrian a aruncată în aer din ordinul împăratului, din era rămânând doar două ziduri ale unui turn cu plan pătrat, care se vopt vedea şi în prezent.

Se poate observa, cum la origine, turnul avea trei sau patru nivele, iar zidurile erau groase de aproximativ 4 metri. Restul rămăşitelor sunt acoperite de pământ sau sub apele râului Barcău, care a fost regularizat la sfârşitul sec. al XIX-lea.

Sursa foto: cetati.bihor.ro