Biserica Domniţa Bălaşa

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este un frumos lăcaş de cult, construit în stil neoromantic şi neobizantin!

• Este în Bucureşti, Județ Bucureşti
• Construit între anii 1881-1885
• Poartă Hramul „Înălţarea Domnului”, „Sfinţii martiri români Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi” şi „Sfântul Dimitrie Basarabov”
• Deschis turiștilor  

 Biserica Domniţa Bălaşa se află în Bucureşti şi este opera arhitecturală a arhitectului Alexandru Hristea Orăscu, rector al Universităţii Bucureşti între anii 1885 – 1889 şi preşedinte al Ligii Culturale între anii 1890 – 1892 , şi a arhitectului silezian Carol Benesch, fiu al lui Oscar Beneş (1866-1925), arhitect şef al oraşului Bârlad…

• Cod monument Istoric: B-II-m-A-19682
• Arhitecţi: Alexandru Hristea Orăscu şi Carol Benesch
• Condiții de vizitare:
• Sărbătoare anuală: Hramul „Înălţarea Domnului” – la 40 de zile după Paşti, „Sfinţii martiri români Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi” – 15 august şi „Sfântul Dimitrie Basarabov” – 27 octombrie.

Planurile de arhitectură au fost avizate de arhitectul francez, restaurator şi membru corespondent al Academiei Române, André Lecomte du Noüy, care s-a ocupat de restaurarea şi renovarea mai multor edificii, precum Biserica Trei Ierarhi din cadrul Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica Mănăstirii Argeşului. De asemenea, s-a ocupat şi de restaurarea Castelului Peleş, între anii 1890 – 1914.
 
Prima biserică a fost ridicată între anii 1743-1744 şi a fost ctitorită de Domniţa Bălaşa şi soţul acesteia, banul Manolache Rangabe, însă a fost dărâmată în anul 1871. În anul 1883, pe locul altarului s-a pus o piatră comemorativă.

În anul 1750, Domniţa Bălaşa, zideşte o a doua biserică cu hramul „Înălţarea Domnului”, prima fiind folosită ca paraclis. În jurul bisericii a înfiinţat o şcoală şi un azil de bătrâni. În urma cutremurului din anul 1838, biserica este avariată grav şi pe locul acesteia se ridică o a treia biserică, între anii 1838-1842, în stil neo-gotic. Biserica purta acelaşi hram ca cea anterioară şi a fost ctitorită de Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balş, locţiitor la conducerea Moldovei între 8/20 iulie 1856 şi 17 februarie/1 martie 1857 şi a Profirei Rosetti, şi văduva marelui ban Grigore Brâncoveanu. Aceasta a fondat Spitalul Brâncovenesc.
Din nefericire, din cauza terenului pe care a fost ridicată biserica, care era expus inundaţiilor Dâmboviţei, biserica s-a degradat simţitor, şi după 40 de ani de la ridicare a fost demolată, în anul 1881. Din biserică s-a păstrat doar pisania, care a fost pusă pe actuala biserică.

Biserica actuală a fost ridicată între anii 1881-1885, în timpul domniei Regelui Carol I al României şi a Reginei Elisabeta, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a fost realizată în ulei, în stil neorenascentist, de doi pictori de origine vieneză, Kott şi Rihofsky. Pe peretele vestic sunt redaţi ctitorii şi familia acestora, Banul Manolache, Zoe Brâncoveanu, Constantin Brâncoveanu, Domniţa Bălaşa şi mama acesteia, Marica Brâncoveanu. Portretele ultimilor ctitori sunt pictate de Grigore Stoenescu. Pe peretele nordic, sunt redaţi Mitropolitul Calinic Miclescu şi Sfântul Dimitrie Basarabov, iar pe cel sudic, patriarhul Justinian şi Sfântul Calinic de la Cernica.

În interiorul bisericii, în două nişe laterale, se găsesc mormintele Domniţei Bălaşa (1693-1752), operă a sculptorului Ion Georgescu, şi a Domniţei Zoe Brâncoveanu, soţia domnitorului Gheorghe Bibescu, operă a sculptorului francez Jules Roulleau. Monumentul funerar al Domniţei Bălaşa se află înscris pe Lista monumentelor istorice din Bucureşti, sector 5, cu codul LMI B-IV-m-B-20115.

Uşile de la intrare, catapeteasma şi mobilierul poartă amprenta sculptorilor Petre şi Mihai Babici. Vitraliile au fost executate la Munchen, iar policandrul a fost executat la Viena, fiind de o valoare artistică deosebită. În urma cutremurului din anul 1940, biserica a suferit mari deteriorări, fiind restaurată între anii 1959-1962. În această perioadă, a fost pictat şi portretul ctitorului, Patriarhul Justinian. Acesta a rectitorit şi alte edificii precum mănăstirea Pasărea, mănăstirea Dealul din Târgovişte, mănăstirea Samurcăseşti, mănăstirea Sinaia, mănăstirea Suzana, mănăstirea Zamfira, mănăstirea Cernica, Căldăruşani etc..
Din cauză că fundaţiile edificiului au fost afectate de schimbarea cursului Dâmboviţei, biserica a trebuit să treacă printr-un proces de consolidare, care a avut la bază proiectul ing. Aurel Beleş, ing. Ion Stănculescu şi ing. Ion Beleş. Biserica a mai trecut printr-un proces de consolidare după cutremurul din anul 1977. În anul 1994, a fost resfinţit cu ocazia canonizării Sfinţilor martiri români Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi, care au fost adăugaţi la hramul bisericii. Astfel că, biserica are trei hramuri: „Înălţarea Domnului”, „Sfinţii martiri români Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi” şi „Sfântul Dimitrie Basarabov”.

Biserica a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din Bucureşti, sector 5 sub denumirea Biserica „Înălţarea Domnului” – Domniţa Bălaşa. În parcul bisericii, se află monumentul Domniţei Bălaşa, operă a sculptorului Carol Storck Senior, un reprezentant al tradiţiei academice realist-naturiste.