Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că adăposteşte cea mai mare expoziţie de icoane pe sticlă din Transilvania!

• Este în Sibiel, Județ Sibiu
• Construit în 1964
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul de icoane pe sticlă „Zosim Oancea” se află la intrarea în satul Sibiel, şi este constituit din două clădiri, cea veche şi una recent ridicată…

 

• Constructor/ Autor: preotul Zosim Oancea
• Cod monument Istoric:
• Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

Clădirea recent ridicată, numită „Muzeul Nou”, adăposteşte cea mai mare parte a colecţiei de icoane şi obiecte vechi pe cele două nivele ale sale, în timp ce clădirea veche, primul sediu istoric al Muzeului, adăposteşte secţiuni suplimentare ale colecţiei.
 
Muzeul a luat fiinţă în urma iniţiativei preotului Zosim Oancea, sprijinit din punct de vedere financiar de locuitorii din Sibiel şi alţi donatori, care a ajuns preot al satului în ianurarie 1964.

Ideea de a înfiinţa muzeul i-a venit în anul 1965, după restaurarea vechii biserici a satului (1765), şi anume de a include satul într-un itinerar cultural de larg interes. Atfel că, în 1969 şi-a îndemnat sătenii să-şi doneze icoanele pe sticlă pentru a constitui un muzeu de interes public. Prima colecţie număra în jur de 150 -200 de exponate şi era adăpostită într-o magazie veche din spatele biserici, care a fost restaurată între anii 1970-1971. Colecţia de icoane pe sticlă a început să se îmbogăţească constant, şi datorită şi numărului mare de turişti, s-a construit a doua clădire a muzeului, astăzi numit Muzeul nou. Acest fapt s-a putut îndeplini în urma donaţiilor internaţionale în special din partea Consiliului Ecumenic al Bisericilor din Geneva. Lucrările au început în anul 1976 şi au ţinut până în anul 1983.

Pictura icoanelor pe sticlă se practica în diferite zone ale Transilvaniei, fiecare cu motivele sale stilistice specifice. Icoanele pictate pe sticlă, în jur de 600, provin din zone precum Nicula şi zonele din jur, Valea Mureşului, Zona Făgăraşului, zona Braşovului, Valea Sebeşului – Alba Iulia, Mărginimea Sibiului, zone în care se practica arta picturii pe sticlă, fiecare cu motivele sale stilistice specifice.Colecţia mai cuprinde şi icoane din zona Bucovinei şi a Banatului.

Nicula şi Transilvania de Nord

Icoanele din această zonă se disting prin strălucirea aparte a sticlei şi culoarea întinsă în tonuri pure: albul, negrul, ocrul, maroul închis, roşu-cărămiziu, verde-măsliniu, albastru-gri, auriu, precum şi prin formatul lor mic (cca 20×30 cm). În prim plan este reprezentat subiectul, pe un fundal lipsit de peisaj şi clădiri, cu motive decorate pe marginea compoziţiei. Este întâlnit în mod frecvent motivul bordurii pe trei laturi, care reprezintă o funie, simbolul celor două naturi ale lui Hristos şi eternităţii. Icoana caracteristică a acestei zone este icoana „Mesei de Rai”, care înfăţişează o masă în formă de romb la care stau Maria, Iisus şi doi Sfinţi.

Valea Mureşului

Icoanele din această zonă se remarcă prin îmbinarea unică dintre tradiţia bizantină şi motivele inspirate de obiceiurile locale. Printre icoanele prezente în această colecţie se remarcă „Fecioara cu Pruncul”, „Sfântul Nicolae”, realizate de pictorul Sandu Popa din Ienuteni, preot şi legător de carte.

Zona Făgăraşului

Din această zonă se remarcă doi pictori pe sticlă, Savu Moga (1816-1899) şi Matei Ţâmforea (1836-1906), precum şi alte familii renumite, Moldovan, Grecu şi Tămaş. De menţionat faptul că în această zonă, pictura de icoane pe sticlă a atins apogeul artistic. Printre icoanele din această zonă care se pot vedea în cadrul muzeului sunt icoana „Buna-vestire”, operă a pictorului Savu Moga, icoana cu „Sfântul Ilie” şi istoria evanghelică a Săracului Lazăr şi a bogatului nemilostiv.
O temă populară din această zonă este cea a Judecăţii de Apoi. Originară din această zonă este una dintre cele mai importante femei iconar, Ana Tămaş, căsătorită Deji.

Zona Braşovului

Şi în această zonă, un subiect larg răspândit este Maica Domnului cu Pruncul. Icoana se caracterizează prin elemente tipice tradiţiei şi folclorului locului, şi anume colierul din monede de aur sau cercelul tipic pentru femeile din zonă. Elemente stilistice specifice acestei zone sunt forţa cromatică, sugerată prin culorile tari, şi prin dimensiunile mari ale figurilor. În zona satului Şchei, care ulterior a devenit cartier al oraşului Braşov, pictura de icoane pe sticlă a atins apogeul în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.

Valea Sebeşului – Alba Iulia

Două centre reprezentative de pictură de icoane pe sticlă au fost Laz şi Lancrăm, al cărui stil se caracterizează prin culori mai sobre şi compoziţii puţin mai statice, simţindu-se în mod vizibil, influenţa tradiţiei bizantine a icoanelor pe lemn. În această zonă, a fost larg răspândită utilizarea foiţei de argint sau de aur.

Mărginimea Sibiului

Satele Sălişte, Vale şi Poiana au dat pictori importanţi de icoane, printre care Ion Morar (1815-1890), a cărui lucrare importantă, icoana „Cina cea de Taină”, poate fi admirată în cadrul muzeului din Sibiel. Reflectă o puternică influenţă barocă. În această zonă, una dintre cele mai răspândite icoane este cea numită „Prăznicar”, care este o reprezentare centrală a uni eveniment fundamental din viaţa lui Iisus Hristos, în special Învierea.

Diverse personalităţi de talie naţională şi internaţională au trecut pragul acestui muzeu, de la oameni de cultură la teologi. Dintre aceştia amintim, episcopul anglican Robert Runcie, teologii Oscar Cullmann, Jürgen Moltmann, Olivier Clément, Dumitru Stăniloae, poeta Ana Blandiana și scriitoarea Ioana Postelnicu, delegații guvernamentale și diplomatice strǎine etc..