De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este o rezervaţie speologică de interes naţional.
- Este în Moneasa, Județ Arad
- Unitate geografică: Munţii Codru-Moma
- Altitudine: 250 metri
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
Peştera Valea Morii prezintă un interes ştiinţific deosebit datorită trăsăturilor importante ale geologiei şi faunei…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: sursă de lumină
Relieful zonei a favorizat formarea diferitelor elemente carstice, specifice rocilor calcaroase şi dolomitelor care au intrat în contact cu alte roci dure. În zonă există o reţea hidrologică densă, care a ajutat la formarea unor lanţuri de peşteri. pa pătrunde printr-un masiv de roci carbonatice foarte fracturate, de unde începe să sculpteze în subteran.
Peştera Valea Morii face parte din culoarul apei ce intră pe la Ponorul Tăul Bivolilor / Peștera de la Merezerie, ajungând apoi aici. Peștera de la Merezerie are o lungime de 540 de metri, însă nu realizează conexiunea cu Peştera Valea Morii. Tot în zonă, făcând parte din acelaşi sistem carstic, au fost identificate şi alte forme carstice mai mici: Peștera Uscată de la Moară, Grota din Cariera Veche și Avenul cu Dop.
Rezervaţia naturală speologică a fost înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Judeţean din 2005, apoi a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – arii protejate. Are o suprafaţă de cinci hectare şi o lungime de doi kilometri. Prezintă o diferenţă de nivel de 35 de metri.
Peştera Valea Morii a fost exploatată pentru prima dată de speologii din Arad care, în 1976, au cartografiat 2.012 metri de galerii şi au cercetat cavitatea în amănunt. Apoi, peştera a fost verificată de speologii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”. În urma cercetărilor, s-a ajuns la concluzia că această peşteră este mult mai bine dezvoltată decât celelalte din zonă.
Peştera are patru nivele distincte şi două nivele intermediare, în mare parte dezvoltate pe fracturi majore şi au aspect de diaclize. Galeriile sunt definite de toate etapele de formare: există galerii active, subfosile şi fosile, în funcţie de nivelul la care se află. Galeriile au un aspect labirintic.
Peştera a prezentat interes încă de atunci, datorită unor acumulări semnificative de cristale de aragonit, urme de faună fosilă, colonii de lilieci ce se adăpostesc aici. Coloniile aparțin ordinului chiropterelor, specia Myotis.
În 1985, speologii au fost nevoiţi să monteze o poartă de metal, care să limiteze accesul turiştilor, care provocaseră mari distrugeri la intrarea în cavitate.
În 2010, peştera a fost luată în custodie de către Asociația Speologică Speowest Arad, care şi-a propus să cartografieze din nou peştera, monitorizează coloniile de lilieci şi asigură măsurile de protecţie necesare conservării acestei rezervaţii, monument al naturii.
Accesul se face pe drumul Arad – Moneasa, apoi pe drum forestier până la peşteră.
