De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este un vechi lăcaş de cult armenesc, încărcat de istorie!
- Este în Suceava, Județ Suceava
- Construită în 1513
- Poartă Hramul „Sfântul Simion Dzerun”
- Deschis turiștilor
Biserica Sfântul Simion se află în Suceava, şi face parte din complexul de monumente armeneşti din Suceava…
- Cod monument Istoric: SV-II-a-A-05467
- Trasee amenajate: nu
- Condiții de vizitare: deschis turiştilor
- Sărbătoare anuală:
Mai este cunoscută şi sub numele de Biserica armenească „Turnul Roşu”, datorită clopotniţei de culoare roşie. În anul 2004, ansamblul bisericii „Sfântul Simion” a fost inclus în Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava, şi este format din două obiective:
1. Biserica „Sf. Simion” (1513) – cod SV-II-m-A-05467.01
2. Turnul clopotniţă (1551) – cod SV-II-m-A-05467.02
Biserica a fost construită de comunitatea armeană, avându-l drept ctitor pe armeaul Doing, în acest sens existând o inscripţie gravată, datată din 1573, care spune că „acesta este mormântul preotului Hovhannes, protopopul bisericii, care este fiul lui Donig, ctitorul bisericii Sf. Simeon”.
Domnitorul Iliaş Rareş, fratele lui Ştefan Rareş, a încercat să impună credinţa ortodoxă tututor celor de altă religie din Moldova, şi văzând că lumea nu renunţă la credinţă, a poruncit în ziua Adormirii Maicii Domnului dărâmarea, închiderea sau confiscarea tuturor bisericilor armeneşti din Suceava, Botoşani, Roman etc.
Cronicarul Grigore Ureche consemnează „(…) biséricilor s-au arătat cu dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău al frăține-său. Şi ca să nu să vază ceva că este răsărit de la pravoslavie, toți eriticii din țara sa vrea, au să-l întoarcă, să fie la o lége, au să iasă din țară. Pre arméni, pre unii din bună voie, cu făgăduințe umplându-i, pre alții cu sila i-au botezatu și i-au întorsu spre pravoslavie, mulți din țară au ieșitu la turci și la léși și printr-alte țări, vrându să-și ție légea sa. Cu aceasta vrându Ştefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia.”
În anul 1551, a fost construit turnul clopotniţă, care are o înălţime de 28 m, numărându-se printre cele mai înalte turnuri medievale din Suceava.
În jurul denumirii turnului sunt ţesute mai multe legende. Una dintre ele spune că la sfârşitul sec. al XVII-lea, trupele poloneze ale regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) (cantonate la Mănăstirea Zamca) s-au luptat cu trupele turcești și cele moldovenești, lupte care s-au purtat pe strada Armenească, în dreptul bisericii. Astfel că, de la cât sânge a curs atunci, s-au înroşit zidurile clopotniţei, de unde şi numele de Turnul Roşu. Scara exterioară a turnului-clopotniţă a fost realizată prin suprapunerea unor lespezi de mormânt pe care se mai pot observa inscripţii în armeană veche.
În prezent, Turnul Roşu se află într-un stadiu avansat de degradare, fiind expus unui risc ridicat de prăbuşire.
Clădirea bisericii a fost refăcută în timpul domniei lui Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), de către o persoană pe nume Simion, de unde a venit şi numele bisericii. Biserica este închinată Sfântului Simion Dzerun (Simion cel Bătrân) şi are o formă dreptunghiulară, cu ferestre cu deschideri în acoladă, cu chenar de baghete încrucişate, împodobite cu denticule. Interiorul bisericii este format din pronaos, naos şi altar. Absida altarului are formă poligonală şi este sprijinită până într-un anumit punct, de un zid prevăzut cu contraforturi mici. Pronaosul are o calotă semisferică, iar naosul are o boltă realizată în stil moldovenesc, deasupra căreia se înalţă turla.
În a doua jumătate a sec. al XIX-lea au fost efectuate lucrări de reparaţii ale bisericii de către soţii Hadzi: Christea Gr. (1855-1928) și Mathilde Chr. – născută Ibrăileanu (1868-1920), care au donat şi cimitirul din curtea bisericii comunităţii armene.
Cimitirul armeneasc care se va dezvolta în jurul bisericii până la sfârşitul sec. al XIX-lea, va fi mutat înspre Mănăstirea Zamca.
Reparaţiile din anul 1925 au schimbat parţial construcţia, şi anume turla naosului se sprijinea iniţial pe stâlpi de stejar, iar golurile rămase în urma scoaterii stâlpilor au fost zidite.
În anul 1969, biserica „Sf. Simion” a fost închisă, din cauza stării în care a ajuns şi a numărului mic de armeni care o frecventau.
După închiderea bisericii, mormântul soţilor Hadzi a fost profanat, şi ca urmare a acestui fapt, preotul comunităţii armene, a hotărât ca intrarea în mormânt să fie sudată.
„Așa cum am intrat eu, au intrat și alții, mulți oameni ai străzii, au spart mormântul săracilor Hagii, au crezut că găsesc cine știe ce minuni, aur, nestemate. Nu aveau ce găsi în mormântul lor, sicriul nu era făcut din aur, nici măcar din cupru, ci din fier simplu, dar până nu am sudat intrarea nu s-au liniștit. Mai ales după 1990, numărul vagabonzilor care intrau acolo era tot mai mare, găseam a doua zi haine rupte, sticle și mizerii”
Cutremurele din 1977 şi 1990, duc la crăparea zidurilor bisericii şi a altarului.
În urma modificărilor efectuate de-a lungul timpului, părţile bisericii nu făceau corp comun, pronaosul era separat de naos, altarul de naos, iar turla era în pericol de a se prăbuşi, din cauza structurii slăbite de rezistenţă. În urma încheierii unui protocol cu Episcopia Armeană Gregoriană din Bucureşti, Arhiepiscopia Ortodoxă a Sucevei şi Rădăuţilor se ocupă de consolidarea şi restaurarea bisericii.
Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că, iniţial, biserica era formată doar din naos şi altar, pronaosul fiind adăugat mai târziu, în sec. al XVII-lea.
În iunie 2010, o echipă de arheologi suceveni din cadrul Complexului Muzeal bucovina au efectuat săpături arheologice, care au scos la iveală o tainiţă boltită sub platforma altarului, considerată unicat într-un lăcaş de cult ortodox.
De asemenea, în urma decapării tencuielii de pe pereţii nordici ai naosului, s-au descoperit urme de pictură murală într-o stare bună, deşi se credea până atunci că biserica nu a fost pictată niciodată.
În prezent, cimitirul armenesc aparţine comunităţii armene, însă din cauza lipsei locurilor de înmormântare, este deschis şi pentru români.
Date de contact: strada George Enescu nr. 51, Suceava, judeţ Suceava |