Palatul Universităţii

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Capitalei.

• Este în Bucureşti, judeţ Bucureşti
• Construit în 1857
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare

Palatul Universităţii din Bucureşti a fost construit pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava…

• Arhitect: Alexandru Orăscu
• Cod monument Istoric: B-II-m-A-18674
• Condiții de vizitare: parțial – obiectivul nu este inclus în circuitul turistic

Palatul Universității este amplasat în Piața Universității din București, în perimetrul descris de străzile Regina Elisabeta, Academiei, Edgar Quinet, Nicolae Bălcescu. Clădirea are şase etaje şi a fost ridicată în stil neoclasic. În prezent, este sediul celei mai mari universități din România, Universitatea din Bucureşti.

Construirea edificiului avea să se realizeze pe locul fostului colegiu Sfântul Sava, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Lucrările au început în data de 10 octombrie 1857 şi au fost finalizate la 14 decembrie 1869. Însă, între anii 1912-1926, i s-au adăugat palatului corpurile laterale, lucrate după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.

Exteriorul clădirii a fost împodobit cu motive decorative valoroase. Pa acest proces au lucrat Karl Storck împreună cu asistentul său, Waibel, și un elev de-al său, Paul Focșeneanu. Storck a întocmit în stil clasic relieful de pe frontonul central al palatului, din piatră de Rusciuc. Reprezentată în rol principal era Minerva, încununând artele și științele. Ea întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude.
Din păcate, toată munca lor a fost distrusă  în timpul bombardamentelor aeriene din 4 aprilie 1944 şi nu a mai fost refăcută. Fragmente ale reliefului au fost recuperate din ruine şi sunt expuse astăzi la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București.
Astăzi, patru muze împodobesc faţada clădirii. Ele au fost realizate în 1929, de către sculptorul Emil Wilhelm Becker, pentru care a slujit ca model chiar fiica lui, Else.

Din punct de vedere arhitectural, parterul clădirii este construit în bosaj și are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaștri dorici, cu ferestre în arc de cerc la primul etaj. Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Există şi un subsol înalt, care servește drept soclu al palatului. Colţurile palatului au fost realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole.

Odată cu săpăturile efectuate în 21 noiembrie 1968, a fost găsită „piatra fundamentală”. În interiorul ei se află caseta metalică, utilizată pentru păstrarea documentului și a sigiliului țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de caimacanul Alexandru D. Ghica, reprezentanții diplomatici ai marilor puteri aflați la București, directorul Eforiei Şcoalelor, Gheorghe Costaforu precum și arhitectul Orăscu.

Palatul, inaugurat oficial în 14 decembrie 1869, a găzduit, pe lângă Universitate, Senatul Universității, Academia Română, Biblioetca Centrală, Şcoala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichități și de istorie Naturală. Însă, odată cu creşterea numărului de studenţi, uşor-uşor aceste instituţiile au început să fie mutate, pentru ca palatul să rămână numai al universităţii şi al facultăţilor acesteia. În 1960 erau aici opt facultăți și peste 80 de laboratoare.
Chiar şi aşa, universitatea din Bucureşti a devenit neîncăpătoare şi acum găzduieşte doar o parte dintre facultăţi, celelalte având alte sedii. Cele ce funcţionează aici sunt: Facultatea de Geografie, Facultatea de Matematică şi Informatică, Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Istorie.

Universitatea din Bucureşti a fost înființată în 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a divizat Colegiului Sfântul Sava în Universitatea din București și actualul Colegiu Național „Sfântul Sava”. Este una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior din România, iar în 2011, a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație. În prezent, activitatea didactică în UB se desfășoară în 19 sedii distincte.
De renume internaţional, UB are 300 de acorduri e cooperare bilaterală interuniversitară și interdepartamentală cu universităţi din toată lumea. Mai mult, posedă 130 de convenții bilaterale pentru doctorat în cotutelă și dezvoltă o intensă colaborare în cadrul a numeroase programe comunitare – ERASMUS, LEONARDO DA VINCI, CEEPUS, GRUNDVI. De asemenea, Universitatea este membră în mai multe organizații academice europene și internaționale – Asociația Europeană a Universităților (EUA), Asociația Universităților Francofone (AUF), Asociația Universităților din Capitalele Europei (UNICA), Rețeaua Universităților Mării Negre (BSUN). UB are parteneriate cu alte organizații guvernamentale sau non-guvernamentale DAAD, IRAX, USIA, Fundațiile Humboldt, Volskwagen, Fulbright, Sasakawa, Onassis.