De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este cea mai mare sculptura în piatră din Europa!
- Este în județul Mehedinţi
- Unitate geografică: Munţii Almăjului
- Altitudine 120 m
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Statuia lui Decebal a fost realizată de 12 arhitecţi în zece ani de zile…
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: oricând
Statuia regelui dac Decebal sau Capul lui Decebal, este localizată pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova, în zona de adâncime maxime a Dunării (120 de metri), la Cazanele Mici, acolo unde fluviul pătrunde în Golful Mraconia. Cadrul natural este unic, Dunărea se îngustează între pereţii înalţi de piatră, iar curenţii puternici dau senzaţia că apa este într-o continuă fierbere.
Lucrarea a fost promovată şi finanţată de către omul e afaceri și istoricul protocronist Iosif Constantin Drăgan. Lucrările s-au desfăşurat în perioada 1994 – 2004 şi au avut un rezultat măreţ: o sculptură de 55 de metri înălţime şi 25 de metri lăţime, ocupând locul celei mai mari sculpturi de piatră de pe continent.
Chipul regelui a fost sculptat de 12 sculptori alpinişti în stilul celui din stânca Muntelui Rushmore din statul american South Dakota – monument la care au lucrat peste 300 de alpinişti, timp de 14 ani.
Lucrările au început în vara anului 1994, cu defrișarea copacilor care împădureau stânca. Apoi s-a trecut la curățarea rocilor, a stâncilor masive care puneau în pericol viața oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele, toate uneltele de lucru fiind transportate cu barca și cu saci de 40-50 de kilograme în spinare. Legătura cu pontonul a fost asigurată prin două stații de emisie-recepție. De la baza stâncii până la schelă, alpiniștii-sculptori trebuiau să se cațere timp de o jumătate de oră. Pentru modelarea stâncii s-a folosit peste o tonă de dinamită. Sculptorii lucrau din martie până în octombrie, iar uneltele pe care le-au folosit pentru finisare au fost cele clasice: ciocanul pneumatic, șpițul și barosul.
Executarea acestei lucrări s-a desfășurat sub conducerea sculptorului român Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda pericolului reprezentat de înălțimi, căldură și vipere. Lucrarea nu a fost lipsită de accidente: cinci persoane care lucrau pe schelă au căzut în gol câțiva metri, ca urmare a smulgerii a două pitoane de susținere de pe cablul de susținere montat de jur-împrejurul stâncii însă nu au păţit nimic grav. De asemenea, unul dintre alpiniști a fost mușcat de o viperă ascunsă într-un punct de susținere şi i s-a administrat imediat antidotul.
Proiectul „Capul lui Decebal” a costat peste un milion de dolari. Are cu doar șase metri mai puțin decât Statuia Libertății, dar cu opt mai mult decât monumentul lui Hristos din Rio de Janeiro, și cu aproximativ 10 metri mai mult decât înălțimea legendarului Colos din Rhodos. Decebal posedă în această reprezentare ochi de 4,3 metri lungime şi un nas lat de 4 metri şi lung de 7. Ca urmare a trepidațiilor, dar și a stâncii care începea să se macine, nasul lui Decebal (care avea o înălțime de șapte metri) s-a fisurat și era în pericol să se desprindă și să cadă. S-a renunțat la acel bloc imens de piatră, o parte mare din nasul lui Decebal fiind dinamitat, pentru mai multă siguranță. Nasul regelui a fost remodelat și întărit cu armătură de fier și ciment.
Sub capul lui Decebal se găsește o inscripție în latină, săpată și ea în stâncă: „DECEBAL REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”). Prin ridicarea acestui monument, Drăgan a vrut să comemoreze, dar să și demonstreze contribuția românilor la formarea culturilor europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componența sa daco-tracă.
Decebal priveşte spre locul în care se afla Tabula Traiana, pe malul celălalt, în Serbia. Aceasta are o vechime de 2000 de ani şi reprezintă o placă memorială. Are 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime. Monumentul a fost ridicat în cinstea împăratului roman Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în anul 105, dar şi finalizarea drumului militar roman al lui Traian.
Accesul spre La Cazane se face prin oraşul Orşova spre localităţile Moldova Nou, Eşelniţa şi Dubova, iar după 25 de kilometri de mers cu maşina se intră în defileu. De asemenea, se poate ajunge şi cu bărcile, care pleacă regulat din Orşova.