Castrul roman de la Gherla

• Este în Gherla, Județ Cluj
• Tip: Castru auxiliar
• Perioadă de activitate:  sec. IV-V
• Unități prezente: Ala a II-a Pannoniorum
• Unitate administrativă: Dacia Porolissensis
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

 Castrul roman de la Gherla a existat cândva în partea de sud a oraşului, pe drumul care lega odată Napoca de Porolissum, care a devenit capitala provinciei Dacia Porolissenis în anul 124 d.C. În prezent este unul din cele mai păstrate situri din România…

 

• Trasee amenajate:  nu
• Condiții de vizitare: tot timpul anului

Castrul roman a fost ridicat între anii 109-110, în timpul împăratului roman, pe o suprafaţă de aproximativ 2,7 ha. Iniţial a fost construit din pământ, dar după 143 d. Hr, în timpul împăratului Antonius Pius, a fost refăcut din piatră. Ulterior, materialele de construcţie au fost folosite la ridicarea Cetăţii, şi apoi a oraşului Baroc. Conform cercetărilor arheologice, aici a staţionat unitatea de cavalerie romană Ala a II-a Pannoniorum, parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Castrul a făcut parte din sistemul de apărare a drumului strategic Apulum (Alba Iulia)-Potaisa (Turda)-Napoca (Cluj-Napoca)-Samum (Com.Caseiu-jud.Cluj)-Porolisum (satul Moigrad-Porolisum-com.Mirisd-Jud.Salaj), care avea ca scop apărarea graniţei de nord a Daciei.

Prima atestare documentară a oraşului Gherlei datează din 6 ianuarie 1291, fiind menţionată sub denumirea „Gerlahida” („Podul Gerla”, hid = pod)” într-un document emis de regele Andrei al III-lea al Ungariei, act prin care li se confirmă locuitorilor Ocnei Dejului anumite privilegii.

Este singurul oraş din ţară care a fost construit în sec. al XVIII-lea după un plan prestabilit, care s-a păstrat până în ziua de astăzi. Mai târziu apare menţionată sub numele de Novum Castrum (sec. IX – XI) în Chronicom pictum.

În anul 1961, cercetările arheologice au scos la iveală o diplomă militară eliberată la data de 2 iulie 133, sub domnia împăratului Hadrian, care a aparţinut soldatului Sepenestus Cornon fiul lui Rivus, care amintește de Dacia Porolissensis ca unitate administrativă.

Zece ani mai târziu, în 1971, se descoperă o altă diplomă eliberată la data de 10 august 123, care a aparţinut soldatului Glavus al lui Navatus din Sirmius şi care face, de asemenea, referiri la existența Daciei Porolissensis şi a împăratului Hadrian.

Diplomele militare descoperite sunt expuse în cadrul Muzeului de Istorie Gherla, alături de alte piese de arheologie precum materiale din perioadele paleolitic şi neolitic, epoca metalelor, unelte dacice.

Secţia de etnografie cuprinde unelte de pescuit, de apicultură, icoane pe lemn şi sticlă; lapidariu: trei inscripţii romane şi trei medievale; colecţie de obiecte de cult armeneşti: dalmatică şi pluviale, crucifixe, mitre episcopale, acoperitori de potir, potire; colecţia Anuarelor Liceului Petru Maior; numismatică; iconografie; heraldică şi bibliotecă cu peste 5.000 volume.

Muzeul se află pe str. Mihai Viteazul nr. 6, în centrul oraşului, lângă parcul central şi poate fi vizitat de luni până vineri, între orele 7:00 – 15:00. Sâmbătă şi duminică este închis.