Castelul Nakó – Muzeul Bartók Béla

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este cel mai important obiectiv din localitate, care impresionează atât prin istorie, cât şi prin aşezare.

• Este în Sânnicolau, Județ Timiş
• Construit în 1864
• Inaugurat în 1981
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Castelul Nakó, ce a aparţinut uneia dintre cele mai vestite familii nobiliare din Banat, adăposteşte Muzeul Orăşenesc Bartók Béla…

• Constructor/ Autor: Kálmán Nakó
• Cod monument Istoric: TM-II-m-A-06287
• Condiții de vizitare: parțial, în timpul programului

Castelul Nakó este localizat în centrul orașului Sânnicolau Mare şi a fost ridicat la 1864 pentru contele Kálmán Nakó. Familia nobiliară din acre provenea contele, era o familie de aromâni veniți din Grecia în secolul al XVIII-lea, stabiliți în Banat şi maghiarizaţi: Nakó este numele maghiarizat al lui Nacu.

Frații Nacu, Hristu și Chiril, care făceau parte din cea mai vestită familie nobiliară din nord-vestul județului Timiș-Torontal în secolele XVIII-XIX, cea a grofilor Nacu, au trecut la catolicism și s-au maghiarizat, luându-și numele de Nakó, Kristóf și Cziril. Aceștia au cumpărat domeniul de la Sânnicolau la o licitație, în anul 1781, pe care în 1864 s-a început construcția castelului, după planurile unui antreprenor veneţian.

Castelul avea să fie un monument al patrimoniului cultural al comunităţii. A fost ridicat în stil neoclasic, cu elemente de stil ale barocului şi influenţe ale romantismului și plasat în mijlocul unui parc cu arbori de esență rară. A rezistat eroic istoriei tulburi ce a urmat apoi.

Planul edificiului este complex şi este definit de un turn în stil medieval. Clădirea are 99 de încăperi şi a rămas în istorie drept un minunat muzeu, încă de la începuturile sale. Aici, familia şi-a expus trofeele de vânătoare de pe continentul african, picturi, statui, mobilă sculptată din Veneţia, porțelanuri rare, scrisori de la Deák Ferenc, Franz Liszt și Richard Wagner, dar au amenajat şi o bibliotecă în care se aflau peste 5.000 de volume şi documente foarte valoroase.

Din păcate, valorile din castelul conților Nako au dispărut imediat după Primul Război Mondial, când Banatul, pentru scurt timp, s-a aflat sub ocupație sârbească, apoi franceză. Familia a fost nevoită să fugă şi să se refugieze în Ungaria. După Primul Război Mondial, destinaţia castelului s-a schimbat, devenind prima școală agricolă din România. Mai târziu, în 1941, a devenit sediu legionar și apoi cazarmă-depozit de armament.

Între anii 1949-1951, castelul s-a aflat în continuare în declin, aici funcţionând o școală de tractoriști, transformată în anii 1953-1955 în școală agricolă.

Abia în 1975, castelul a intrat în posesia Primăriei, care a amenajat interiorul şi a organizat Muzeul „Béla Bartók”. Acesta a fost inaugurat în 1981. În paralel, în imensa clădire a funcționat și Casa Pionierilor. După Revoluția Română din 1989, a devenit discotecă și club de calculatoare.

Tot după Revoluţie, castelul a intrat într-un proces de retrocedare, câştigat de proprietar. Însă autorităţile l-au răscumpărat şi au amenajat în castel Casa de Cultură și muzeul orașului Béla Bartók. Reabilitat, este în curs de înscriere şi promovare în cadrul circuitului turistic naţional. Clădirea a fost declarată monument istoric cu valoare de simbol al oraşului Sânnicolau Mare.

Muzeul este dedicat compozitorului Béla Bartók, care s-a născut la 1881 în acest oraş. Béla Bartók a primit primele lecţii de pian de la mama sa, fapt ce i-a insuflat această pasiune. În 1899 a studiat pianul și compoziția la Bratislava și la Academia Regală de Muzică din Budapesta, unde între 1908 și 1934 a fost profesor de pian. Între anii 1934 și 1940, a lucrat la Academia de Ştiințe din Budapesta în domeniul folclorului muzical. În 1940, a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurtă perioadă (1940-1941), a lucrat pe lângă „Columbia University” și ca profesor de muzică în New York, având venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie pe 26 septembrie 1945 în New York.

Béla Bartók a fost un excelent pianist și a compus mai multe lucrări în scop pedagogic. În primele sale opere, Béla Bartók se orientează în tradiția muzicii vest-europene, fiind în special influențat de Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt și Claude Debussy. În 1924, Societatea Compozitorilor Români a organizat un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Bela Bartok, ocazie cu care Enescu a cântat acompaniat la pian de Bartok însuși, Sonata a II-a pentru vioară și pian a acestuia.

La muzeu, vizitatorii pot vedea panouri şi vitrine cu fotografii şi documente originale privind viaţa şi activitatea compozitorului.