De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este o staţiune balneoclimaterică accesibilă şi unica din judeţul Ialomiţa.
- Este în Amara, Județ Ialomiţa
- Unitate geografică: Câmpia Română
- Altitudine: 30 metri
Staţiunea Amara este atestată documentar încă de pe timpul lui Matei Basarab…
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: vara
Staţiunea Amara o găsim pe DN2C, care leagă Slobozia de Buzău. staţiunea este localizată în Câmpia Română, la 7 km de oraşul Slobozia.
Amara a devenit staţiune în 1850, când s-a descoperit în apele lacului sărat nămolul sapropelic, utilizat în tratamentul afecţiunilor reumatice. Nămolul de aici conţine circa 40% substanţe organice şi 41% substanţe minerale. Nămolul sapropelic este negru, iar în contact cu aerul devine cenuşiu, este unsuros, sărat şi are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. Substanţele organice (de natură animala şi vegetală) şi substanţele anorganice pe care le conţine nămolul sunt: sulfat de sodiu, de calciu, de fier, de magneziu; clorură de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu, de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic, glutamic, butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin şi erin. Grosimea stratului de nămol în lac este de 30-60 cm.
Un al doilea factor terapeutic natural este însuşi lacul Amara, datorită conţinutului apei: sulfat, clorură de sodiu şi de magneziu şi brom. Gradul sau total de mineralizare este 9.88 g/l. Lacul Amara are o lungime de 4 km şi o lăţime de 200-300 de metri şi este în formă de „S”. Are o apă sărată alimentată din apele subterane vindecătoare prin compoziţia lor chimică: izvoare de natura sulfuroasă uşor sulfatate, bicarbonatate, sodice, magneziene, hipotone, cu o mineralizare totală de 1,6 g/l. Sulfatul de magneziu şi sulfatul de sodium, dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sarea.
Petru Poni a făcut primele analize chimice ale apei Lacului Amara, în 1887, iar după rezultate, autorităţile au decis să amenajeze aici băi. Au existat întâi instalaţii primitive prin anul 1905, distruse în timpul Primului Război Mondial. După al Doilea Război Mondial, au fost ridicate construcţii destinate turismului balnear şi a fost amenajată plaja pe malul lacului Amara, pentru băile de soare. În prezent, se fac proceduri moderne cu nămolul care vindecă. Până în 1903, Amara era doar un cătun, însă cu un număr mare de bolnavi veniţi la tratament, sezonier.
Tratamentele în Staţiunea Amara se fac sub supravegherea unui cadru specializat şi sunt recomandate pentru persoanele care suferă de reumatisme articulare, poliartroză, reumatisme degenerative, afecţiuni neurologice periferice, afecţiuni ginecologice, sechele post-traumatice, recuperare după operaţii pe articulaţii, pe muşchi, pe oase, afecţiuni dermatologice, afecţiuni endocrine, boli profesionale. Procedurile de tratament de care pot beneficia pacienţii sunt băi şi împachetări cu nămol calde, cataplasme cu nămol rece, cură internă de apă minerală, hidroterapie, electroterapie sau aerohelioterapie. Bineînţeles, există şi contraindicaţii, precum nevrozele, tuberculoza pulmonara activă, afecţiuni cardiovasculare, boala Basedow, astm bronşic.
Staţiunea Amara a fost modernizată în ultimii ani prin fonduri europene. Pe malul lacului au fost amenajate patru plaje – Perla, UGSR, Splendid şi Mirceşti, plaje pe care se intră plătind o taxă. Taxa de intrare pe una dintre cele patru plaje este între 5 şi 10 lei.
În jurul lacului Amara au fost descoperite o serie de specii protejate, precum egreta mica, corcodelul mare, chira de baltă, barza albă, lebăda de vară. Flora şi fauna sunt specifice regiunilor de stepă, iar pânza freatică din zonă asigură alimentarea acestuia.
Dacă petreci o mică vacanţă la Amara, ia in calcul şi obiectivele care sunt foarte aproape, precum Parcul dendrologic, Muzeul Judeţean din Slobozia, Muzeul Agriculturii din Slobozia, Biserica Sfinţii Voievozi şi Muzeul Sătesc de Etnografie Ion Roata.
