De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este un monument important din Cluj care aduce aminte de un viteaz haiduc.
- Este în Cluj-Napoca, Județul Cluj
- Construit în 1975
- Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.
Statuia lui Baba Novac din Cluj-Napoca a fost amplasată în faţa Bastionului Croitorilor, în anul 1975, în memoria generalului lui Mihai Viteazu, care a fost ucis la Cluj…
- Autor: sculptorul Virgil Fulicea
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: oricând
Statuia lui Baba Novac este opera sculptorului Virgil Fulicea, măsoară 1,80 de metri înălţime şi a fost montată pe un soclu de beton placat cu travertin de 2,2 metri. A fost amplasată la intersecţia Căii Turzii cu strada Avram Iancu, în faţa Bastionului Croitorilor.
Omagiul a fost adus memorandistului după ce, la 5 februarie 1601, Baba Novac şi duhovnicul sau sârb, ieromonahul Spiridon, au fost arşi de vii în piaţa centrală a Clujului, după care trupurile lor au fost scoase în afara cetăţii şi trase în ţeapă, în apropierea Bastionului Croitorilor. În vara aceluiaşi an, după victoria de la Guruslău, Mihai Viteazul a ridicat un steag pe locul în care căpitanul său, Baba Novac, a fost ridicat în ţeapă.
Pe soclul statuii se găseşte inscripţia „Baba Novac căpitan al lui Mihai Viteazul ucis în ziua de 5 februarie 1601. S-a ridicat acest monument spre cinstirea memoriei sale în anul 1975.” În septembrie 1998, în perioada în care Gheorghe Funar era primarul Clujului, pe statuia lui Baba Novac a fost montată o plăcuță cu textul: „Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601″. După această decizie, conducerea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu această plăcuță, solicitând îndepărtarea acesteia pe motiv că are „un mesaj ofensator la adresa maghiarilor”.
În locul în care acum este statuia lui Baba Novac, în anul 1936 a fost ridicată o troiţă acre purta inscripţia: „În acest loc a fost tras în ţeapă Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul, după ce a fost ars pe rug în Piaţa Clujului, împreună cu duhovnicul său, în ziua de 5 februarie 1601. Recucerind Ardealul, Voievodul Mihaiu a aşezat aci între 11-16 august 1601 un steag în cinstea marelui şi viteazului său slujitor. Ridicatu-s’a această troiţă în Ziua Eroilor 21 Maiu 1936″. Însă, ulterior, această troiţă a fost îndepărtată.
Baba Novac s-a născut pe la 1530 din mamă româncă şi tată sârb. Este recunoscut în istorie ca un haiduc mercenar sârb, luptător consecvent contra Imperiului Otoman, căpitan al oștii de haiduci din armata lui Mihai Viteazul. A fost declarat erou național al Serbiei și este respectat ca personalitate militară în România.
A urmat cursurile școlii de la mănăstirea din Poreč, ajungând să vorbească fluent slavona veche. Vorbea, de asemenea,româna şi greaca. A intrat în slujba lui Mihai Viteazul, în timpul atacului armatei lui Mihai asupra garnizoanei turcești din Ada Kaleh și i-a rămas fidel până la moarte. El s-a remarcat prin curaj şi vitejie încă din prima sa misiune: incursiunea din primăvara anului 1595. Atunci, în fruntea a 700 de haiduci a trecut Dunărea, a înaintat până la munții Balcani, ca să aștepte oastea turcească condusă de Hasan Pașa, care trecea munții pentru a-l întâlni la Sofia pe sultan. Baba Novac a atacat această oaste punându-l pe fugă pe Hasan și luând căruțele și caii, armele și toată comoara. După această victorie, Baba Novac primește cinstea voievodului care îl are aproape de sine în toate luptele. În anul 1600, Baba Novac este trimis de Mihai în Banat, în părțile Lipovei, unde este victorios în mai multe lupte. Apoi se mută în Moldova. A luptat alături de Mihai Viteazul în lupta de la Mirăslău, apoi în 9-19 septembrie 1600 în fruntea unui detașament din apropiere de Ploiești, la Năieni, reușind să întârzie cu zece zile înaintarea polonezilor, luptă apoi la Sărata, Năieni, pe 20 octombrie la Bucov, pe Teleajen, ca la sfârșitul lunii noiembrie să se afle la Curtea de Argeș.
În 1601, aflat în solie, a fost arestat de autoritățile (Dieta) maghiare din Cluj, judecat sub motivație de jaf, condamnat la moarte și ars pe rug în actuala Piaţă a Unirii. Execuţia a avut loc în prezenţa autorităţilor, nobililor şi a generalului mercenar Gheorghe Basta, care urmărise execuţia de la fereastra unei case din piaţa oraşului. Trupurile au fost apoi puse în ţepe, pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piaţa Baba Novac.
Adresa: Piaţa Baba Novac, Cluj Napoca
