Rezervaţia speologică Huda lui Papară

• Este în satul Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba
• Unitate geografică: rezervaţie naturală
• Altitudine: 567 m.d.M.
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
• Fără condiții de campare

Rezervaţia speologică Huda lui Papară este situată în nord-vest de Munţii Trascău, alt.max.675 m, este cea mai lungă peşteră din Munţii Trascău, mai exact în masivul Bedeleu, pe versantul drept al Văii Ariesului…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da
• Condiții de vizitare: cu ghid, echipament special, se vizitează parţial.

Se întinde pe o distanţă mai mare de 5 kilometri pe 4,5 hectare şi adăposteşte formaţiuni castice deosebite. Este situată pe locul 31 în România. Această peşteră este consemnată în scrieri  geografice încă din prima jumătate a secolului XX şi devine cunoscută după ce speologul E. Balogh şi grupul de speologi pe care-l conducea fac cercetări în acea zonă.

Peştera cu formă de galerie larg arcuită în plan, are puţine ramificaţii laterale şi aspectul e de coridor înalt şi relativ îngust cu o lungime totală de 2022 m.

Accesul se face pe DN 75 de la Câmpeni sau Turda până în comuna Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal circa 4 km până în satul Sub Piatră, sau pe DJ 107 Aiud-Râmeţ-Brădeşti, iar de aici pe un drum comunal spre comuna Sălciua. În apropierea peşterii se află o pensiune nouă numită Sub Piatră unde se poate înnopta sau se poate lăsa maşina în caz că doriţi să exploraţi peştera.

Accesul pe jos este mai uşor dacă porniţi de la puntea ce se întinde peste Arieş, aceasta se află la imediata intrare în Sălciua, după care urmează un drum comunal de 4 kilometri, ce este marcat cu marcaj turistic în formă de cruce albastră.
Peştera Huda lui Papară impresionează încă de la început cu deschiderea înaltă de aproximativ 30 de metri, acest portal deschide accesul în peşteră care este de asemenea şi iesirea unui râu. Din cauza acestui râu şi pentru că galeria peşterii nu este amenajată şi se află de-a lungul apei, vizitarea este imposibilă fără un ghid şi mai ales a echipamentului specializat ca: mijloace de iluminare, cizme de cauciuc lungi şi o cordelină sau o scară speologică pentru depăşirea Cascadei Evantai. Vizitarea este recomandată doar până la Sala Minunilor şi numai la ape mici pentru a evita pe cât posibil accidentele.

Foarte aproape de peşteră se află şi un schit cu numele Sub Piatră. Numele de „Sub Piatră” vine de la locul unde este aşezat satul, sub piatra Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul Văii Morilor sunt înşirate cele 60 de case ale satului. Aparţine comunei Sălciua pe cursul mijlociu al Arieşului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieş si 35 km vest de Turda. După 1300 în faţa Hudei se ridică o bisericuţă de lemn menită să-i protejeze pe săteni de duhurile rele din peşteră, care „provocau adesea viituri pe vale”. Deşi a fost arsă de tătari, dăramată, dinamitată de armata imperială, bisericuţa a fost mereu refăcută pe aceeaşi temelie. A fost reconstruită ultima dată în 1797. În 1992 se construieşte alături o biserică nouă şi un schit de călugăriţe ortodoxe „Sfânta Paraschiva”. În incinta mănăstirii se află veşmintele sfintei şi două icoane foarte vechi. Aproape de mănăstire, jos pe vale, lângă Huda lui Papară se află un bogat izvor considerat tămăduitor.
Dacă mai aveţi 2 ore disponibile pentru un drum dus-întors, merită să urcaţi pe traseul marcat cu cruce albastră până la Vânătare, o dolină imensă şi spectaculoasă, locul de captare a apelor care au format Huda lui Papară. Numele şi-l ia de la peretele calcaros cu o culoare vineţie ce este situat în valea ponorului. Pentru a vizita ponorul începem coborârea spre peretele care se vede în groapă, pe lângă nişte case acoperite cu paie, pe care le folosesc păstorii pentru a se adăposti pe timpul verii. Mai jos apele celor 3 pârâie dispar în subteran pentru a apărea în peştera Huda lui Papară. Pârâul Valea Poienii ajunge pe fundul ponorului formand o cascadă de peste 25 de metri, care îngheaţă pe timpul iernii şi formează un perete de gheaţă. Dacă aveţi norocul să vedeţi cascada pe timpul ploios sau când se topesc gheţarii veţi avea parte de un peisaj pitoresc pentru că volumul îi creşte substanţial.

În cazul în care sunteţi pregătiţi de drumeţie cu rucsacul şi cortul în spinare, puteţi continua călătoria spre Cheile Râmeţului, traseu pe care-l puteţi face în aproximativ 3-4 ore.