Mănăstirea Snagov

• Este în Snagov, Județ Ilfov
• Construit în 1408
• Poartă trei Hramuri: „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (hramul iniţial, 21 noiembrie), „Sfântul Voievod Neagoe Basarab” (ctitorul actualei biserici, 26 septembrie) şi „Sfântul Antim Ivireanu” (stareţul mănăstirii, 27 septembrie).
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

Mănăstirea Snagov este situată pe un ostrov, în partea nordică a lacului Snagov şi a reprezentat un important centru al culturii Ţării Româneşti în epoca feudală…

• Cod monument Istoric: IF-II-a-A-15312
• Trasee amenajate: da
• Ctitor: Mircea cel Bătrân

Iniţial ansamblul mănăstiresc Snagov era înconjurat de ziduri puternice pentru apărare, străjuite de un turn înalt de observare şi pază, care servea, în acelaşi timp, şi ca clopotniţă. Din vechile clădiri, astăzi se mai păstrează numai biserica cea mare, clopotniţa, o fântană şi o serie de ruine, ale chiliilor şi ale inchisorii.

Potrivit descoperiilor arheologice din anul 1933, care fac dovada unei locuiri vechi şi neîntrerupte pe această insulă, Mănăstirea Snagov a fost ridicată pe locul unei străvechi aşezări dacice.

Prima atestare documentară a mănăstirii sub numele de Snagov apare în anul 1408, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, dar se crede că aici există un lăcaş de cult încă de pe vremea lui Vladislav I (1364-1379).  

Pe insula pe care se află mănăstirea, săpăturile arheologice au scos la lumina zilei unelte şi vase din epoca bronzului şi din cea a fierului, monede romane şi bizantine, care fac dovada unei locuiri vechi şi neîntrerupte pe această insulă.

În jurul anului 1485, Vlad Ţepes dispune construirea în jurul aşezământului monahal a unui zid de apărare, a unui pod, a unei închisori pentru trădători si tâlhari şi a unui tunel pe sub apă.

Pentru o perioadă de vreme Mănăstirea Snagovului a servit ca închisoare de stat pentru boieri. Fiind înconjurată de ape şi păduri dese şi întunecoase, insula făcea evadările dificile şi foarte rare.

În interiorul mănăstirii- care şi el a suferit numeroase transformări şi restaurări- se mai pot vedea fresce din secolul al XV-lea, precum şi portretele lui Neagoe Basarab şi Mircea Ciobanul. După unii cercetători, însuşi Vlad Ţepeş, ucis în 1476 în pădurea din preajma Bălţenilor, a fost înmormântat la Snagov. De asemenea, tot pe această insulă a murit, în luna decembrie 1662, şi bătranul postelnic Constantin Catacuzino, victima intrigilor boierilor în lupta pentru domnie.

Mănăstirea Snagov a fost iubită de Sfântul Antim Ivireanu (1650-1716), devenit mai târziu mitropolit al Ţării Româneşti. În tipografia de la Mănăstirea Snagov, înfiinţată chiar de Sfântul Antim, s-au tipărit cărţi bisericeşti în limbile greacă, slavonă şi arabă, care au dus faima meşterilor de la Snagov până în Grecia, Asia Mică şi Egipt. Cărturarul Antim Ivireanul a tipărit, pentru prima dată cu litere mobile, primele cărţi în limba română cu caractere latine. Astfel, întâia carte cu litere latine a epocii limbii române moderne a fost „Orânduiala slujbei lui Constantin şi Elena”.

Biserica mănăstirii Snagovului a deţinut numeroase obiecte de cult şi de artă feudală, multe dintre ele fiind conservate astăzi la Muzeul de Artă al României.