Transalpina

Este mai puţin cunoscută decât Transfăgărăşanul, deoarece nu a fost asfaltată până de curând. Inaugurată oficial în 2012 şi încă neterminată complet (încă se lucrează la parapeţi), este puntea între Transilvania şi Oltenia, respectiv Sebeş (Alba) de Novaci (Gorj). Are 137 de kilometri.

 

 

De la Sebeş, drumul are un urcuş lin pe valea pârâului cu acelaşi nume, traversând câteva sate. Continuă prin păduri stufoase, trecând pe lângă Lacul Obreja de Căpâlna, Munţii Şureanu, Lacul Tău-Bistra. Apoi, la Lacul Oaşa întâmpini o privelişte extraordinară. De la Obârşia Lotrului începe partea cu adevărat impresionantă, adevărata Transalpină, pe o potiune de 30 km. Şoseaua începe să urce lin prin Pădurea Obârşia Lotrului, trecând pe lângă Şaua Ştefanu. Apoi urcă  şerpuit, pe alocuri în pantă mare, prin Pasul Muntinu, pe crestele munţilor, până în Pasul Urdele, la 2.145 de metri altitudine.

De acolo, la fel de şerpuit, şoseaua coboară până în staţiunea Rânca, aflată la 1.600 de metri altitudine, la baza Masivului Păpuşa. Este locul ideal pentru odihnă, o masă bună şi, bineînţeles, pentru admirat peisajul (iar iarna pentru ski). Tot din acest punct se poate face trasee montane. De la Rânca la Novaci (13 Km) se coboară tot pe serpentine, de data aceasta nu atât de periculoase.

 

 

Istoria şoselei este incertă. Legendele despre Transalpina sunt multe, una chiar o plasează în istoria îndepărtată: a fost construită de romani în timpul războaielor cu dacii! Fapt deloc imposibil; pe hărţile de istorie, şoseaua apare cu numele de „coridorul VI strategic roman”. Alte surse susţin că, în secolul XVIII, localnicii au contribuit la contruirea drumului. Alţii spun că, de fapt, nemţii au construit drumul în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni militare, nefolosită în final.

Transalpina a fost refăcută în perioada interbelică şi inaugurată în 1938 de către regele Carol al II-lea. Legenda spune că el însuşi a dat ordin de a fi contruită iniţial. De aici şi denumirea alternativă de „Drumul Regelui”.

Apoi, în cel de-al Doilea Război Mondial, calea de trecere a fost folosită de germani. După încheierea războiului, a fost aproape abandonată, fiind folosită de ciobanii din Sibiu, care o numeau  „Poteca Dracului”.

 

 

De la Obârşia Lotrului, poţi să mergi spre Brezoi şi să vizitezi lacul Vidra şi apoi Staţiunea Voineasa.

Dacă vrei pe traseu montan la pas, câteva obiective îţi pot deveni ţintă: Peştera Muierilor, Peştera Polovragi sau unul dinte lacurile din zonă: Oaşa, Mutinu şi Tău.

 

Transalpina este închisă iarna între Obârşia Lotrului şi Rânca. De la Novaci la Rânca sunt impuse restricţii, fiind un sector periculos pe timp de ninsoare şi îngheţ: să ai lanţuri, nisip şi lopată.

Chiar şi vara trebuie să ţii cont cu ce maşină alegi să urci pe Transalpina şi cum circuli. Există câteva pante foarte abrupte inclusiv în serpentină, iar pe partea înaltă a şoselei bate foarte tare vântul!