Mănăstirea Cămârzani

• Este în Cămârzani, comuna Vadu Moldovei, Județ Suceava
• Construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
• Poartă Hramul „Naşterii Maicii Domnului”
• Deschis turiștilor

Este o frumoasă mănăstire ingrijită de obştea formată din câteva maici. Boierul Morlun, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a ctitorit această mănăstire pe proprietatea sa…

• Ctitor: Boierul Morlun
• Trasee amenajate: da
• Sărbătoare anuală: 8 septembrie

După cel de-al doilea război mondial, mănăstirea a devenit schit şi a aparţinut mănăstirilor Neamţ, apoi Slatina şi respectiv Râsca. Abia în anul 1992, a redevenit mănăstire, de data aceasta de maici şi tot în acest an i s-a construit şi un paraclis, iar acum s-a construit un corp de chilii.

Istoricul mănăstirii spune că în anul 1863, boierul Emanoil Mortun a construit o biserică de mir pe proprietatea sa din satul Cărmâzani, comuna Vadu Moldovei, în incinta conacului său. Biserica avea hramul Sfântului Mucenic Gheorghe şi era lăcaş de închinare pentru familia boierească. Şi în ziua de astăzi, în partea de nord a bisericii se află mormântul ctitorului, cât şi a altor membrii ai familiei.

După al doilea război mondial, în anul 1947, moşia boierească a fost împărţită către veteranii războiului, iar biserica a devenit filială a bisericii din Ciumuleşti-Gane. Preotul Paroh fiind Gehorghe Baltag, este cel care a cerut înfiinţarea unui schit de călugari în acest lăcaş.

La început mănăstirea era formată doar din biserică şi câteva chilii adăpostite într-o clădire de lângă biserică, azi în acea clădire se află stăreţia şi paraclisul. În următorii ani, s-au efectuat lucrări, îmbunătăţiri, reparaţii şi construcţii. In anul 1994, s-au cumparat mai multe clădiri care au fost modificate pentru a se integra în complexul mănăstiresc, i-au fost retrocedate aproximativ 11 hectare de teren, iar în perioada 1999-2000 au fost înfiinţate ateliere de sculptură, pictură, croitorie şi tricotaj.

În anul 2000, sub îndrumarea a PS Gherasim Putneanul, s-a început construcţia bisericii noi. Dorind să transforme mănăstirea într-un centru de spiritualitate ortodoxă şi de cultură românească, PS Gherasim a pus bazele unui bogat muzeu, care adăposteste colecţii arheologice, numismatice, etnografice, cât şi obiecte de cult precum cărţi şi vesminte liturgice. S-a deschis şi o bibliotecă, unde au fost adăpostite valoroase colecţii de carte.

Biserica este de proporţii monumentale, fiind construită din caramidă. Planul bisericii este dreptunghiular, iar turla are formă piramidală. Altarul este de formă semicirculară, în părţile laterale fiind dispuse câte o nişă pentru proscomidie şi pentru diaconic.

Catapeteasma este un element de o mare valoare artistică, fiind înaltă pâna la arcă prin care se susţine bolta naosului şi altarului. Icoanele au fost pictate în ulei pe lemn de tei. S-a construit apoi un zid de incintă prevăzut cu turn-clopotniţă la intrare şi mai multe corpuri de chilii.