- Este in Pantelimon, Județul Ilfov
- Ridicată în secolul al XIX-lea (construcţia actuală)
În apropiere de Bucureşti se află un obiectiv turistic vizitat de numeroase cete de turişti: Mănăstirea Cernica, ce ascunde şi un muzeu preţios…
.jpg)
- Constructor/ Autor: primii ctitori au fost Cernica Ştirbei şi soţia sa Chiajna
- Cod monument Istoric: IF-II-a-B-15300
Mănăstirea Cernica se află la o distanţă relativ mică de Bucureşti. Poţi ajunge în zonă fie cu automobilul, fie cu mijloacele de transport în comun. O variantă inspirată ar fi tramvaiul 46 de la Gara de Nord, mai apoi cu autobuzul 410. Odată ajuns la obiectivul turistic, vei vedea că lăcaşul de cult se află într-o zonă peisagistică deosebită.
Izvoarele istorice consemnează existenţa mănăstirii încă din secolul al XVII-lea (anul 1608), din timpul domniei lui Radu Vodă Şerban, fiul lui Mihnea Vodă şi moştenitorul tronului său. Edificiul i-a avut drept ctitori pe marele vornic Cernica Ştirbei, oştean al lui Mihai Viteazu şi pe soţia sa Chiajna. Mănăstirea purta hramul Sfântului Ierarh Nicolae şi a fost ridicată pe locul unei mici sihăstrii întemeiate de o comunitate de călugări pe Ostrovul Mare.
În timpul unei epidemii de ciumă mănăstirea a fost părăsită şi a rămas abandonată timp de 70 de ani. După mai bine de o sută de ani, lăcaşul a fost repopulat şi refăcut de către stareţul Gheorghe, ucenic al Sfantului Paisie, considerat al doilea ctitor al lăcaşului de cult. Seismul din 1802 a constituit un alt moment de cumpănă, ce a spulberat liniştea locului. Mănăstirea a necesitat lucrări de reconstrucţie din temelii, motiv pentru care astăzi lăcaşul de cult nu mai păstrează aproape deloc forma dată iniţial de Cernica şi nici cea gândită de Stareţul Gheorghe.
În perioada 1818 – 1840, stareţul Calinic a mai ridicat în Ostrovul Mic al incintei o a doua biserică închinată Sfântului Gheorghe şi dedicată obştei monahale. Aceasta este o construcţie de proporţii, în plan trilobat, prevăzută cu abside laterale şi scene ce ilustrează Facerea Lumii, dispuse în tindă. Biserica poartă şi un al doilea hram: Sfânta Schimbare la Faţă. De o importanţă majoră este Muzeul Mănăstirii Cernica unde sunt expuse icoane, broderii din secolele XVII-XIX, ţesături, manuscrise, vase şi relicve din ceramică, obiecte de cult.
Extrem de valoroase sunt cele aproximativ 15 000 de scrieri adăpostite atât în muzeu, cât şi în biblioteca Mănăstirii Cernica. Printre numeroasele titluri păstrate în bibliotecă se numără: Sfânta Evanghelie din 1637, din Veneţia, scrisă în limba greacă, Cazania lui Varlaam de la Iaşi din 1643, redactată cu litere chirilice, Biblia lui Şerban Cantacuzino din 1688, Sfânta Evanghelie tipărită în 1869 pentru prima dată cu litere latine în Tipografia Episcopiei Buzăului.
Muzeul păstrează printre multe altele: un număr considerabil de icoane vechi, portretul stareţului Visarion al Cernicăi realizat de Nicolae Grigorescu şi opera lui Theodor Pallady: Iisus în Grădina Ghetsimani. Se mai află aici: un chivot din argint, ce datează din 1793 şi ilustrează Biserica Sfântul Nicolae de dinainte de restaurare, obiecte de cult îmbrăcate în argint şi dăruite de principesa Dolgorukova din Moscova, două Evanghelii împodobite cu argint aurit şi un număr impresionant de hrisoave.
În incinta mănăstirii se află şi casa memorială a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, casa memorială a scriitorului Gala Galaction, aici fiind înhumate numeroase personalităţi din România ca: scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Ţuculescu, istoricul Ion Lupaş, mitropolitul Nifon şi teologul Dumitru Stăniloae.
Program de vizitare:
Luni – închis
Marţi: 10-12; 13-18
Miercuri: 13:00-18:00
Joi: 10:00-12:00; 13:00-18:00
Vineri: 13:00-18:00
Sâmbătă: 13:00-18:00
Duminică: 13:00-18:00
Date de contact: comuna Pantelimon, Strada Mănăstirii, judet Ilfov, nr. telefon: 021/351.17.36.
