- Este în Deva, Județul Hunedoara
- Situl constituie una dintre culmile exterioare a Munţilor Poiana Ruscă
- Altitudine: 371 de metri
Dealul Cetăţii Deva este o rezervaţie naturală de tip mixt aflată în Judeţul Hunedoara, pe teritoriul municipiului Deva…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: vara mai ales
- Cod LMI: HD-I-s-B-03149 (situl arheologic)
Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 30 de hectare în nord-vestul municipiului Deva şi reprezintă o arie de importanţă botanică (adăposteşte specii de vegetaţie rare), istorică (pe teritoriul acesteia se află cetatea medievală a Devei) şi geologică (găzduieşte un con vulcanic alcătuit din andezite). Situl constituie una dintre culmile exterioare a Munţilor Poiana Ruscă, la poalele căruia şerpuieşte râul Mureş.
Din punct de vedere geologic, dealul Cetăţii Devei s-a format în urma activităţii vulcanice înregistrate în neogen, în urmă cu aproximativ 10 milioane de ani. În această zonă au existat condiţii prielnice pentru derularea fenomenelor de tip subvulcanic, caracterizate de faptul că magma nu a ajuns la suprafaţă. Rocile sedimentare de deasupra vulcanitelor andezitice au fost supuse, mai apoi, proceselor de eroziune, care au dus la evidenţierea corpului subvulcanic şi a aspectului său circular. Această activitate vulcanică datată din Tortonianul Superior până în Panonian s-a derulat cu o intensitate maximă în lungul văii Mureşului.
Dealul Cetăţii Devei se află la o altitudine de 371 de metri şi este puternic marcat de existenţa aşezărilor omeneşti medievale şi mai apoi moderne pe teritoriul său. Sunt evidente intervenţiile antropice: terase, poteci, gropi, galerii subterane. În 1889 aici a fost săpat un tunel cu 20 de metri lungime, mai apoi, între 1942-1943 galeria unui adăpost antiaerian.
La sud de zidurile cetăţii a funcţionat şi o capelă, iar din 1971 în galerii îşi desfăşoară activitatea şi o staţie seismologică şi geomagnetică.
Climatul blând din această zonă, cu influenţe mediteraneene, a determinat apariţia unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea unei vegetaţii bogate şi a speciilor endemice, Dealul Cetăţii fiind cunoscut din 1988 drept rezervaţie naturală. Cercetările au evidenţiat existenţa a 218 specii de angiosperme, a 5 specii de ferigi şi 9 specii de muşchi. Cele mai multe dintre acestea sunt de origini mediteraneene, balcanice sau provin din Crimeea.
Covorul vegetal este alcătuit din patru asociaţii vegetale de fond. La baza versanţilor Dealului Cetăţii pot fi identificate plantaţii de salcâmi grupate în asociaţii antropogene. Rezervaţia are, totodată, un rol peisagistic. Din punct de vedere al faunei, aici pot fi întâlnite 6 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 39 de specii de nevertebrate, 18 specii de păsări a căror importanţă a fost recunoscută pe plan naţional şi internaţional. Au mai fost identificate şi 128 de specii de coleoptere, dintre care 10 necesită un regim de protecţie prin lege. Zona este periclitată mai ales de acumulările de nitraţi şi de nitriţi în sol, dar şi de turismul necontrolat.
La baza Dealului Cetăţii, la altitudinea de 192 de metri turiştii pot descoperi şi ape minerale clorosodice, bicarbonate atermale, cu temperaturi de până la 18 grade, utilizate în scop medicinal. Pentru a ajunge în zonă, edilii oraşului au amenajat deja o telecabină, ce plimbă turiştii din piaţa situată la poalele cetăţii până sus, în văzduh.
