Muzeul Memorial Mihail Kogalniceanu

• Este in Iaşi, Județul Iaşi
• Istoria proprietăţii Kogălniceanu începe în 1818. 
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Pe măsură ce trec anii, oraşul Iaşi devine din ce în ce mai frumos. Îţi recomandăm să-i faci o vizită şi să nu ratezi, cu nici un chip, Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu…

• Constructor/ Autor: imobilul a aparţinut lui Mihail Kogălniceanu şi s-a bucurat de intervenţiile arhitectului Carol von Kugler
• Cod monument Istoric:  IS-II-m-B-03919
• Condiții de vizitare: conform orarului

Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu se află pe strada omonimă (str. Mihail Kogălniceanu nr. 11), în apropierea unui colegiu de prestigiu, Colegiul Naţional „Mihail Eminescu”. Istoria proprietăţii Kogălniceanu începe în 1818, când Ilie Kogălniceanu, tatăl lui Mihail, realizează un schimb imobiliar cu familia Hermeziu şi obţine casele din mahalaua „Muntenimii de Mijloc”.

În urma schimbului, Ilie Kogălniceanu a primit patru imobile ridicate între anii 1807 şi 1808, iar Mihai Hermeziu a obţinut moşia Cogalnic şi o sumă de 4000 de galbeni. Moşia lui Kogălniceanu s-a mărit şi mai mult după anul 1826, prin încorporarea locului cumpărat de la Iordache Boian, şi a ajuns, douăzeci de ani mai târziu, la o suprafaţă de circa 7300 de metri pătraţi.

În 1888, la comanda lui Kogălniceanu şi intervenţiile arhitectului Carol von Kugler, casa va fi îmbogăţită cu elemente de arhitectură în stilul neoclasic, păstrate şi astăzi. Imobilul a fost locul de întâlnire a numeroşilor oameni politici şi spaţiul unde ideile revoluţionare paşoptiste şi idealurile de independenţă ale lui Mihail Kogălniceanu au prins contur.

În calitate de „adiotant domnesc” în domnia lui Mihail Sturdza şi Grigore Alexandru Ghica, Mihail Kogălniceanu i-a primit în acest loc select pe reprezentanţii puterilor străine, conducătorii administraţiei ruseşti, pe membrii partidei unioniste şi, nu în ultimul rând pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi pe regele Carol I.

După moartea omului politic şi a soţiei sale, casa rămâne moştenitorilor cuplului: Eliza şi N. N. Krupenski, Constantin, Lucia, Vasile, Ioana şi Mihail I. Kogălniceanu. În 1913, proprietatea a fost cumpărată de către Lucia L. Bogdan. O perioadă, în timpul Primului Război Mondial, în acest imobil a funcţionat Curtea marţială militară, activităţile derulate aici ducând la degradarea casei. În următorii ani, proprietatea a fost supusă altor manevre comerciale: în 1920 fiica lui Mihail Kogălniceanu a vândut, printre altele, terenul şi casele Societăţii „Ocrotirea Orfanilor de Război”, iar după autodizolvarea acestei organizaţii, toate imobilele au fost transferate către Epitropia Institutelor Şcolare „Gheorghe Marzescu”. La iniţiativele profesorului Gheorghe Băileanu, între anii 1946 şi 1948, imobilul în discuţie a fost reconstruit, dar forma originală s-a păstrat.

Totodată, în urma demersurilor sale, casa care a aparţinut demult lui Mihail Kogălniceanu funcţionează ca muzeu din anul 1971. Instituţia reînvie atmosfera secolului al XIX-lea şi aspectul de casă boierească, valorificînd, totodată, un număr considerabil de obiecte de patrimoniu.

Expoziţia are un caracter memorialistic şi reface modul de organizare şi designul original din hol, din camera de primire, din dormitor, din salonul doamnei, din sufragerie şi din birou. Sunt prezentate publicului, printre altele, piese de mobilier din lemn sculptat şi în diverse stiluri: oriental, renascentist, Biedermeier, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Napoleon al III-lea.

Să nu te grăbeşti să pleci fără să fi văzut şi: mobilierul din lemn aurit şi cu o împletitură din pai, bufetele din stejar, oglinda dorată, vasele din porţelan de Sèvres sau pianul Thomashek. Candelabrele, sfeşnicele, farfuriile şi tacâmurile din argint (unele decorate cu monograma lui Mihail Kogălniceanu), tablourile, covoarele, paharele pentru vin din cristal de Baccarat, fructierele din porţelan sunt tot atâtea obiecte valoroase de artă decorativă ce te vor ajuta să-ţi creezi o impresie despre cum arăta atunci viaţa unui om din vârful ierarhiei sociale.

Apar în cadru şi însemnele lojii masonice, din care a făcut parte Mihail Kogălniceanu, şi diverse obiecte personale importante (sigiliul cu monogramă, servieta de diplomat cu cifru) sau de birou: o lampă şi o trusă de birou, o călimară, o scrumieră şi ceva mai nonşalanta cutie pentru pălării cu monogramă. Din loc în loc vei observa fotografii cu membrii familiei, iar în spaţiul dedicat Ecaterinei Kogălniceanu: un costum popular şi o colecţie de bijuterii.

În salonul-rotondă se desfăşoară, adesea, simpozioane, lansări de carte, spectacole de teatru, concerte şi alte serate muzicale, tot în acest muzeu fiind amenajat şi un Atelier educaţional, pentru a capta şi mai mult interesul publicului faţă de instituţie.  

Dacă vreţi să faceţi un tur al oraşului, informaţi-vă în legătură cu vremea-iasi.ro şi puteţi include şi acest obiectiv pe lista voastră.