- Este in Cerneţi, Județul Mehedinţi
- Construită în jurul anului 1800
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Oltenia este o zonă populată de numeroase construcţii de tip culă, în marea lor majoritate abandonate şi lăsate în paragină, precum cula lui Tudor Vladimirescu…
- Constructor/ Autor: Tudor Vladimirescu/sărdarul Ion Gărdăreanu
- Cod monument Istoric: MH-II-m-A-10287
Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale, din septembrie 2009 arată faptul că aceste locuinţe-turn din Oltenia ridicate pe trei nivele reflectă un fenoment arhitectural caracteristic Balcanilor medievali şi deşi sunt introduse în Lista monumentelor istorice, nu au fost supuse lucrărilor de conservare sau de restaurare. Din contră, construcţiile sunt lăsate în paragină.
Într-o stare avansată de degradare (unele sunt chiar ruinate) se află: Cula din Broşteni (judeţul Mehedinţi), cula din Groşerea (judeţul Gorj), cula din Cerneţi (jud. Mehedinţi) sau cula Cioabă-Chintescu din Şiacu (judeţul Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (judeţul Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoieşti din 1822 (judeţul Argeş), cula din Şuici (a doua jumătate a sec. XVIII, judeţul Argeş, care a beneficiat, totuşi, de unele tentative de restaurare în anii ’90 ).
În aceeaşi situaţie nefericită se află şi Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneţi, judeţul Mehedinţi. Imobilul a fost construit în jurul anului 1800 şi se crede că a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, valoarea istorico-arhitecturală fiind, astfel, însoţită de o valoare memorială. În perioada 1967-1977 Cula lui Tudor Vladimirescu a fost transformată în muzeu şi a găzduit o expoziţie permanentă. Au fost prezentate publicului diverse documente şi obiecte ce au aparţinut conducătorului Revoluţiei de la 1821 şi ale pandurilor. Cula figurează, la rândul ei, în Lista Monumentelor Istorice, dar în prezent este abandonată şi în curs de degradare.
Cele mai mari daune sunt cauzate de infiltrarea apei înăuntrul clădirii prin învelitoarea spartă a acoperişului.
Totodată, autorităţile nu pot interveni cu fonduri de restaurare a imobilului deoarece acesta a fost revendicat de urmaşii boierului Ion Gărdărescu, iar litigiul încă nu este finalizat în justiţie. În plus, se consideră că această culă a fost atribuită în mod eronat lui Tudor Vladimirescu (în lucrarea „Prin Munţii Mehedinţilor” scrisă de Constantin D. Ionescu şi apărută în 1977 la Editura Scrisul Românesc din Craiova, cu o prefaţă de academicianul istoric Alexandru Dima, la paginile 126-127).
În realitate, în perioada când slugerul Tudor Vladimirescu era proprietarul terenului, pe locul revendicat în instanţă s-ar fi aflat doar un foişor de lemn. În ianuarie 1838, via şi pivniţa slugerului au fost cumpărate de sărdarul Ion Gărdăreanu. Acesta ar fi modificat în mod radical foişorul şi a transformat postul de pază al viei într-o casă boierească, denumită, în prezent, şi aparent pe nedrept, Cula lui Tudor Vladimirescu.
Tot în judeţul Mehedinţi se află şi Cula Cuţui din Broşteni, construită de către Ghiţă Cuţui, căpitan de panduri în oastea lui Tudor Vladimirescu, de asemenea abandonată.
