- Este în Podişul Dobrogei de Sud, Județ Constanţa
- Rezervaţie naturală
- Deschis turiștilor
Canaraua Fetii o arie protejată de interes local care are ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii importante din punct de vedere zoologic, forestier şi floristic…
A fost infiinţată in 1970 cu scopul de a proteja mediul de viaţă a unor specii: vulturul hoitar (Neophron percnopterus), un fluture rar și splendind aparținând de Papilionidae (Zerynthia cerisyi), precum și țestoasa dobrogeană (Testudo graeca) larg răspândită prin Dobrogea. Rezervaţia are o suprafată de 172 ha şi incepand cu anul 2007 este parte integrantă a sitului Natura 2000 care se întinde pe o suprafaţă de 14473 ha şi care acoperă mai multe zone cu grad de biodiversitate ridicat şi dintr-o plajă mai largă de habitate, aici fiind incluse păduri, păşuni, mlaştini şi lacuri.
Pădurile de silvostepă sudică dobrogeană se caracterizează prin existenta stejarilor termofili, precum: Quercus cerris – cerul, Q. pedunculiflora – stejarul brumăriu, Q. pubescens şi Q. virgiliana – stejarii pufoşi, a unor arbori, arbuşti şi liane submediteraneene: Carpinus orientalis – cărpiniţa, Fraxinus ornus – mojdreanul, Prunus mahaleb – vişinul turcesc, Cotinus coggygria – scumpia, Paliurus spina-christi – păliurul, Caragana frutex, Jasminum fruticans – iasomia sălbatică, Ruscus aculeatus – ghimpele, Tamus communis – untul pământului, precum şi a unor specii ierboase sudice: Piptatherum virescens, Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Myrrhoides nodosa, Lapsana communis.
În poieni şi pe versanţii pot fi văzute gramineele tipice de stepă: Stipa capillata, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Dichanthium ischaemum. Vegetaţia văilor de tip canara sunt bogate în specii rare, calcifile şi xerofile: Coronilla scorpioides, Alyssum saxatile, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii, Parietaria lusitanica ssp. serbica, Minuartia glomerata, Crucianella angustifolia, Thymus zygioides etc.
De asemenea, se mai intalnesc speciile de arbori Carpinus betulus – carpenul, Fraxinus excelsior – frasinul comun.
In anul 1963 N. Săvulescu şi A. Popescu-Gorj susţineau că partea sud-vestica a Dobrogei „punct de vedere entomologic este un petic din porţiunile sudice din jurul Mediteranei, rătăcit pe meleagurile noastre.”
De asemenea, in rezervatie se mai pot observa blocuri calcaroase care ajung până la 40 m înălțime si care se prezinta sub forma de arcade, grote, hornuri și variate nișe, pereți care au grohotișuri la baza lor, iar deasupra sunt acoperite de stratul de loess atât de extins în peisajul dobrogean. Calcarele au și variate fosile.
Peretii calcarosi de stancă prezintă numeroase pesteri și crăpături, precum și prezenţa numerosilor arbori străini scorburosi: Rhinolophus ferrumequinum, R. hipposideros, R. mehelyi, Myotis myotis, M. emarginatus, Pipistrellus nathusii, P. savii, Miniopterus schreibersi, constituie mediul propice pentru exista celor 9 specii de chiroptere.
Habitatul forestier mai adăposteşte încă numeroase specii de mamifere, precum: veveriţa – Sciurus vulgaris, pârşul de pădure cu coada stufoasă – Dryomtys nitedula, pârşul mare – Myoxus glis, dintre carnivore, ca o revenire în fauna zonei în special în ultimii ani: lupul – Canis lupus şi cu o instalare definitivă şacalul (Canis aureus), apoi vulpea – Vulpes vulpes, pisica sălbatică – Felis silvestris, nevăstuica – Mustela nivalis, dihorul – Mustela putorius, jderul de copac – Martes martes, jderul de piatră – Martes foina, bursucul – Meles meles, dihorul pătat – Vormela peregusna, popândăul – Spermophilus citellus, orbetele – Spalax leucodon. Pe teritoriul rezervatiei se mai întâlnesc mistreţul, căpriorul şi cerbul carpatin.
|
Date de contact: din DN3 Constanţa – Ostrov, între localităţile Băneasa şi Lipniţa. |
